Amintiri după 24 de ani. E. Hurezeanu: Timișoara a început povestea eliberării. Ce s-a întâmplat la București deja a presupus aranjamente

Ciucă, despre renunțarea la Cîrstoiu: Era clar că nu există nicio speranță

Burduja: Să ne concentrăm pe viitor. Orice zi pe care o pierdem în aceste cancanuri – ce a fost, cine a fost – este o zi pierdută

Romașcanu: Niciodată să nu spui niciodată. Am avut un doctor bun candidat, dar n-a putut să ducă lupta

Ce spun bucureștenii despre retragerea lui Cîrstoiu

Nicușor Dan: „Piedone este un interlop”/ Piedone: „Mă pot vota interlopi, dar nu sunt asociat cu ei”

Incendiu puternic lângă Centura Capitalei

Digistoria – cele mai importante evenimente petrecute pe 20 aprilie

Digistoria – cele mai importante evenimente petrecute pe 19 aprilie

Scandal la un liceu renumit din București

Emil Hurezeanu a vorbit despre revoluția de la Timișoara: „Oamenii aceia au început povestea eliberării României. Marea majoritate cu bună credință și cu mâinile goale. Din cauza asta merită recunoștința noastră istorică”.

„Ce s-a întâmplat la București deja presupune aranjamente, în mod necesar, pentru că revoluțiile într-o țară care încă mai făcea parte din Pactul de la Varșovia (...) era imposibil ca în capitala unei astfel de țări sfârșitul comunismului să se bazeze numai pe flacăra revoluției de jos în sus, a revoluției populare. E clar că forțe ale aparatului respresiv, forțe armate împreună cu centre de acțiune ce își așteptau rândul, și din țară, și cu un dispecerat extern - la Moscova - au funcționat și au dus la rezultatele cunoscute”, a subliniat el.

„Am fost tulburați și mișcați că victoria revoluției române a cerut un preț atât de mare, au murit peste 1.000 de oameni, majoritatea după alungarea dictatorului, în timp ce în toate celelalte țări comuniste, unde erau sute de mii de soldați sovietici de ocupație, nu s-a tras un gonț”, a declarat Emil Hurezeanu.

„Europa Liberă era în anii 80 instrumentul de informare normală a românilor, pentru că era tot mai singular acest instrument în peisajul public românesc. Viața politică românească gravita în jurul aventurilor cuplului Ceaușescu, în condiții de maximă penurie, de umilințe pentru cetățeni, prizonierii iernilor lungi și friguroase, ai cozilor lungi la alimente. Europa Liberă a sesizat seismele ce erau anunțate după 85 prin venirea la putere în URSS a lui Gorbaciov. Era o promovare a unui om mai tânăr, mai deschis, mai modern”, povestește el.

Pe fundalul tuturor schimbărilor din blocul comunist, „la București nu se întâmpla nimic, nu m-am numărat printre cei care după congresul al XIV-lea să mai creadă în transformarea neviolentă. Era evident că, din păcate, România e singura țară din blocul comunist a cărei conducere acceptă o confruntare finală, punându-se cu spatele la zid. A fost opțiunea acestei dictaturi. Au fost și alte opțiuni oferite”, a precizat Emil Hurezeanu.