Se întâmpla acum 120 de ani când cei patru membri ai echipei au "încălţat" schiurile, numite pe atunci "bocanci de zăpadă". Au schiat timp de patru zile. Într-o publicaţie din 1894 scria că pe timpul expediţiei zăpada era de doi metri, ceaţa era deasă, iar stânele şi casele părăsite au fost singurele refugii ale schiorilor.
Marcel Şofariu, coordonatorul proiectului este cel care a propus aceasta tură şi a declarat "asociaţia noastră a organizat o acţiune în premieră de traversare a unui lanţ muntos pe schiuri la înălţimi de peste 2000 de metri". Pedecesorii lor se ghidau doar după busole şi hărţi imprecise. Acum, există însă telefoane inteligente care înlocuiesc hărţile tradiţionale. Astfel, durata turei se va înjumătăţi. "Avantajul principal este că se foloseşte tehnologia telefoanelor GPS şi se poate direct localiza punctul în care eşti. Un alt avantaj, se pot masura la sfârşitul expediţiei diferenţele de nivel, distanţa parcursă şi alte informaţii care vor fi necesare pe viitor la organizarea parcursului" a declarat Adrian Pătrulea, unul dintre participanţi. Un traseu de trei zile pe munţi de peste două mii de metri înseamnă condiţie fizică. Printre cei 11 participanţi se numără şi trei femei. Poate şi pentru că acum expediţia se face în alte condiţii. Sac de dormit, lanternă, folie de supravieţuire, haine de schimb şi bagajul e gata pentru o tură de trei sau patru zile, în funcţie de cum va fi vremea. Tot echipamentul ajunge să cântărească în jur de 15 kilograme, la care se adaugă încă şapte kilograme în fiecare picior: achiul, clăparulm legătura, piele de focă. Un echipament complet pentru o astfel de expeditie ajunge sa coste până la o mie de euro, însă dragostea de munte e de nepreţuit.
