Noi reguli pentru DIICOT. Marile dosare care nu vor mai ajunge aici

Guvernul a aprobat, miercuri, o ordonanţă de urgenţă prin care este DIICOT va fi organizată după noi reguli şi i se modifică unele din competenţe, astfel încât va cerceta mai multe infracţiuni conexe terorismului, dar nu se va mai ocupa de fapte care se întorc în competenţa Parchetului General, printre ele aflându-se şi evaziunea fiscală.

Reorganizarea DIICOT prin OUG este motivată prin înmulţirea numărului de infracţiuni asociate terorismului, criminalităţii organizate sau a celei informatice.

”Conform raportului de activitate pe 2015 al DIICOT, numărul de 22.025 de cauze de soluţionat reprezintă o creştere cu 22,26% (o medie de circa 118 dosare/procuror), fiind soluţionate 11.702 cauze, în creştere cu 28,27% faţă de 2014. Privind numărul de 17.291 de persoane cercetate (în creştere cu 13% faţă de 2014), au fost întocmite 1.156 de rechizitorii şi acorduri de recunoaştere a vinovăţiei (3.892 inculpaţi/1.506 arestaţi), reprezentând o creştere de 6,74% faţă de 2014, respectiv o creştere de 12,42% în ceea ce priveşte numărul inculpaţilor trimişi în judecată”, preiczează Guvernul.

În privinţa combaterii terorismului, noi fapte sunt socotite infracţiuni. ”Deplasarea unei persoane, de pe teritoriul statului al cărui cetăţean este sau de pe teritoriul căruia îşi are domiciliul sau reşedinţa, spre sau pe teritoriul unui alt stat decât cel al cărui cetăţean sau rezident este, în scopul comiterii, planificării ori pregătirii actelor de terorism sau participării la acestea, ori pentru oferirea sau primirea de instruire sau pregătire pentru comiterea unui act de terorism ori pentru susţinerea, în orice mod, a unei entităţi teroriste se va sancţiona cu închisoarea de la 5 la 12 ani, iar tentativa infracţiunii se pedepseşte”, prevede textul Ordonanţei.

Incriminarea acestor fapte reprezintă transpunerea în legislaţia românească a Convenţiei Consiliului Europei pentru combaterea terorismului.

De asemenea, Guvernul a decis că procurorul şef conduce DIICOT ajutat de doi procurori şefi adjuncţi şi de doi consilieri.

Procurorului-şef al DIICOT îi sunt conferite prerogative în organizarea internă a direcţiei, recrutarea personalului, evaluarea, numirea sau revocarea procurorilor în/din cadrul direcţiei, pentru a fi consolidată capacitatea funcţională a acestei instituţii, ca structură specializată, raportată la particularităţile anchetelor pe care le desfăşoară.

El exercită control direct asupra procurorilor din subordine, prin evaluare anuală, dar şi prin numire sau revocare a acestora, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

În al treilea rând, a fost suplimentată schema de personal cu 17 funcţii de specialişti pentru prelucrarea de date, indicii şi informaţii pentru instrumentarea dosarelor de spălare de bani.

Ministrul de Justiţie, Raluca Prună a anunţat că a fost modificată şi zona competenţelor materiale ale DIICOT. ”Am eliminat competenţa DIICOT în urmărirea anumitor infracţiuni, bancruta simplă, accesul ilegal la un sistem informatic, cerşetoria, exploatarea cerşetoriei şi, cel mai important, evaziunea fiscală. Am făcut acest lucru pentru că evaziunea fiscală este o chestiune de interes naţional, strategic, iar împărţirea competenţelor între parchetele obişnuite şi o instituţie specializată cum este DIICOT nu aduce întotdeauna cele mai bune rezultate. Ne-am gândit că este bine ca evaziunea fiscală să fie în competenţa unui singur tip de parchete, altele decât cele specializate astfel încât să putem vedea într-un termen scurt rezultate mai bune în ceea ce priveşte combaterea acestui fenomen”, a declarat Raluca Prună.