Stelian Muscalu: Criza refugiaţilor nu ne afectează?

De menționat este că deocamdată aceste cote sunt o propunere și nu o obligație. În primul rând va trebui să se stabilească dacă se merge pe sistemul cotelor obligatorii, așa cum vrea Germania, sau pe sistemul cotelor voluntare, așa cum vrea România și majoritatea țărilor est-europene.

Stelian Muscalu, realizatorul emisiunii „Business Club” scrie pe blogul său:

„Ieri am urmărit și conferința de presă a domnului președinte Iohannis. În stilul consacrat, domnul președinte nu s-a întins foarte mult la vorbă. Ne-a anunțat că a promulgat noul cod fiscal și ne-a spus viziunea lui despre criza refugiaților.

În mai puțin de jumătate de oră a terminat tot ce a avut de spus și a rezolvat tot ce era de rezolvat.

Să știți, eu nu râd de faptul că domnul Iohannis vorbește așa de puțin. Ba dimpotrivă. E de admirat pentru că reușește să concentreze atât de bine mesajul și nu se întinde prea mult la vorbă. Până la urmă, vorba lungă-i sărăcia omului. Dar de data aceasta mi se pare că nu și-a dus vorba până la capăt. Mai exact nu a dus analiza până la sfârșit.

Domnul președinte ne-a asigurat că în România nu va exista nicio criză a refugiaților. Treaba e destul de simplă în opinia sa:

- România are granițe și nu intră la noi în țară decât cine vrem noi să intre. 

- România poate accepta în jur de 2.000 de refugiați și doar atâția va accepta.

- România înțelege să fie solidară cu celelalte state membre UE, înțelege să împartă atât drepturile, dar și obligațiile, dar România nu își poate asuma în momentul de față obligații mai mari de atât. Atât putem, atâta facem.

- Pentru refugiații pe care îi vom primi există centre specializate de cazare, iar guvernul o să se ocupe de tot.

Problem solved. Simplu și eficient. Nemțește, nu? 

Ei bine, nu. Nu-i chiar așa. Însuși domnul președinte a spus că problema e mai delicată. Ea nu ține de primirea unor refugiați pentru că asta nu ar fi fost o problemă. Doar poporul român este un popor ospitalier. Am fi găsit noi ceva de mâncare și un loc unde să doarmă chiar și pentru mult mai mulți refugiați.

Problema e cu integrarea. Iar aici domnul președinte a pasat elegant responsabilitatea în mâna guvernului. Normal, guvernul se ocupă de așa ceva, nu președintele.

Dar domnul președinte a omis complet adevărata problemă. Domnia sa crede că suntem o țară izolată, că avem granițe și că nu intră nimeni la noi. Total greșit. Crizele nu au granițe. Au mai fost și alți politicieni care credeau că pe noi nu ne va afecta criza din Statele Unite. Dar până la urmă s-a dovedit că ne-a afectat. Ne-a usturat rău de tot.

Care e pericolul, în opinia mea? Tocmai integrarea. Și nu mă refer la 2.000 de refugiați din România ci la sutele de mii, poate milioane, din toată Europa.

Deocamdată las la o parte aspectele culturale și religioase. Să zicem că asta nu e treaba noastră și să se descurce nemții, francezii sau englezii cu „mărunțișurile” astea. Mie personal mi-e teamă că nu or să se descurce, dar asta e o altă discuție.

Integrarea în societate a refugiaților înseamnă printre altele găsirea unor locuri de muncă pentru ei. Cu alte cuvinte, deodată va apărea o concurență foarte mare pe piața muncii. Și cred că vor fi afectați foarte mult chiar românii noștri plecați la muncă în străinătate. Nu zice nimeni că vor fi dați afară, dar vor avea o concurență teribilă.

Oare s-au gândit politicienii noștri la asta? Sau vor fi iarăși prinși nepregătiți, cum se întâmplă mereu.

Pe români nu îi poate opri nimeni la graniță. E țara lor, țara unde s-au născut. Chiar dacă au plecat în altă țară în căutarea unui trai mai bun, ei au dreptul oricând să se întoarcă în România. Dacă nu vor mai putea să muncească în străinătate, vor reveni să muncească la ei acasă.

Întrebarea e - Unde? Dacă vor dori să se întoarcă în România, unde se vor întoarce și mai ales ce vor face? Unde vor munci pentru că deocamdată șomajul este desul de mare, nu sunt suficiente locuri de muncă nici pentru cei rămași. Ce soluții avem domnule președinte? Știu, e treaba guvernului, dar guvernul ba e în vacanță, ba se preocupă de alegeri. De oameni cine se ocupă?”.