Ziua Armistiţiului, marcată în România

Emmanuel Macron a jucat un meci în scop caritabil cu fotbaliști celebri

România vrea să cumpere vehicule militare din Coreea de Sud

Alegerile din SUA, cel mai urmărit eveniment electoral în 2024. „Guvernul a fost conceput ineficient”

Caz șocant în Gorj. Un copil ar fi fost vândut în Germania pentru 8.000 de lei

Trump și Orban vor să facă alianță pentru a salva civilizația occidentală de „forțe sinistre”

Momentul în care strada din Slănic Prahova se surpă

O mașină a luat foc în mers pe șoseaua de centură a Clujului

Alertă în Slănic Prahova din cauza străzii care s-a surpat

Digistoria – cele mai importante evenimente petrecute pe 26 aprilie

Ambasadorul francez la Bucureşti, Philippe Gustin şi omologul său german, Werner Hans Lauk au depus coroane de flori la mormintele ostaşilor francezi îngropaţi în cimitirul Bellu, din capitală. 433 de militari francezi, ucişi în Primul Război Mondial, au fost înhumaţi în cimitire din ţara noastră. Unii au făcut parte din unitatea care l-a însoţit pe generalul Berthelot în misiunea sa de asistenţă a armatei române, între 1916 şi 1917, după ce România a intrat în război alături de Aliaţi.

„Ne-am adunat astăzi aici pentru a marca 95 de ani de la armistiţiul care a încheiat Primul Război Mondial şi pentru a aduce un omagiu francezilor şi tuturor celor care au murit”, a declarat Philippe Gustin, ambasadorul Franţei în România.

De Ziua Armistiţiului, britanicii au ţinut două minute de reculegere la ora locală 11 şi 11 minute, oră la care, în urmă cu exact 95 de ani, intra în vigoare acordul care a pus capăt celor patru ani de lupte în Primul Război Mondial. Cei căzuţi pe front au fost comemoraţi în tot Regatul, după ce ieri ceremoniile de la Londra au fost oficiate de Regina Elisabeta a II-a.

La Paris, preşedintele francez, Francois Hollande a luat parte la parada de pe Champs-Elysee.

Primul Război Mondial a fost declanşat în iulie 1914, după asasinarea, la Sarajevo, a arhiducelui Franz Ferdinand, moștenitorul tronului habsburgic. În scurt timp, întreaga Europă a fost prinsă în lupte. Antanta, formată din 28 de state în frunte cu Anglia, Franţa, Rusia şi Italia au luptat împotriva Puterilor Centrale, o coaliție care reunea Germania, Austro-Ungaria, Imperiul Otoman şi Bulgaria.

Deşi iniţial a rămas neutră, România a intrat în război în 1916, alături de puterile Antantei. Regele Ferdinand a trecut peste originile sale germane şi a urmat interesele naţionale, care cereau alipirea Ardealului la Vechiul Regat.

În 1917, aliaţilor li s-au alăturat şi Statele Unite, care au aruncat în luptă două milioane de soldaţi. În zorii zilei de 11 noiembrie 1918, la două zile după ce Kaiserul Germaniei a abdicat, o delegaţie germană s-a întâlnit cu reprezentanţii Aliaţilor, într-un vagon de tren, în pădurea de la Compiegne, în nordul Franţei. Acolo, cele două tabere au semnat acordul de încetare a ostilităților.

Pentru România, sfâşitul Primului Război Mondial a însemnat triplarea teritoriului naţional, după unirea tuturor teritoriilor locuite de români sub o singură conducere.