Sari la conținut

Generali: România să conștientizeze că aici ea este NATO. Înzestrarea armatei e necesară pentru a aplica Art. 3

Cât este de delicat este echilibrul geopolitic în proximitatea României şi ce anume, din ceea ce se întâmplă în prezent în plan militar, poate fi considerat o bază legitimă de pornire pentru a trage concluziile potrivite pentru a nu fi luaţi prin surprindere de viitor? Este transformarea Mării Negre în „lac rusesc” doar o metaforă sau o bornă demnă de luat în calcul de responsabilii militari de la Bucureşti? Şi, nu în ultimul rând, ce poate accelera integrarea României în mecanismul nord-atlantic de apărare colectivă, având în vedere faptul că prezenţa statelor în NATO implică nu doar responsabilităţi politice, ci şi militare faţă de parteneri şi pentru apărarea efectivă a propriului teritoriu?

Exercise Trident Juncture 2018

Sursa foto: NATO organizează exercițiul Trident Juncture 2018, cel mai amplu de la încheierea Războiului Rece FOTO: nato.int

Mai mulţi foşti şefi ai Armatei şi experţi militari au răspuns la întrebările de mai sus recent, la reuniunea Clubului Militar Român de Reflecţie Euroatlantică, organizată în apropierea Zilei Armatei de col. Ion Petrescu, fost şef al Direcţiei Informare şi Relaţii Publice din MApN, ofiţer cu experienţă şi în comunicarea publică specifică exerciţiilor comune desfăşurate de NATO.

„Azi noi suntem țară NATO și așa trebuie să ne raportăm la România”, susţine generalul Constantin Degeratu, fost şef al Statului Major General (SMG). Însă, atrage atenţia fostul şef al Armatei, perioada actuală este marcată provocările majore puse de Federaţia Rusă în întreaga regiune. Forma lor de manifestare? Războiul psihologic, războiul cibernetic, războiul hibrid în general... „Sunt toate aici, sunt prezente”, consideră gen. Degeratu, care subliniază că „trebuie înțeles acest lucru, trebuie înţeles că pericolul agresiunii rusești e o realitate”.

În opinia sa, „este nevoie de o strategie a armatei și de o integrare a efortului de apărare, ambele adaptate momentului. Este nevoie de ele inclusiv pentru a putea să contăm în NATO”, mai spune gen. Constantin Degeratu, căci NATO „este cea mai buna garanție pe care o are România”, iar „slăbiciunile noastre invită la agresiuni”.

Slăbiciuni care, în opinia fostului şef al SMG, ating sfera socială şi politică, dar şi pe cea militară, cu trimitere în speţă la strategia naţională de apărare, căci sub aspectul organizării, efectivelor şi a conceptului, Bucureştiul a rămas la nivelul lui 2014, anul în care Rusia a anexat Crimeea.

„Este important să respectăm regulile Uniunii Europene, dar trebuie să înțelegem foarte bine că și noi înșine trebuie să ne facem treaba. Statul de drept înseamnă și obligația fiecărui cetățean de a apară ţara, de a contribui la construcţia unei armate adecvate. În România trebuie să prevaleze spiritul european, nu doctrina Gherasimov. Doctrina Gherasimov este numele de împrumut al doctrinei Putin, o doctrină care spune că nu mai există graniță între pace și război, că în conflicte au dispărut diferențele dintre național și internațional”, conchide gen. Constantin Degeratu.

Clasa politică a transformat gradul de general în monedă de schimb”

„Planurile strategice și doctrina militară de Apărare au trenat în zona generalităţilor, ceea ce e riscant”, arată şi gen. Mircea Chelaru, fost şef al Statului Major General.

Tabloul general nu e deloc promiţător, mai explică sursa citată. Printre probleme se numără „excluderea militarilor din dialogul social pe teme cheie”, faptul că „ofițerii nu sunt tratați ca oameni de bază, ci ca oameni de pază”. „Clasa politică a transformat gradul de general în monedă de schimb, obiect de închidere a gurii, dependenţă. Aceasta e o agresiune majoră la adresa armatei”, mai punctează gen. Chelaru.

În aceeaşi linie, a consolidării prezenţei României în NATO, concomitent cu o consolidare a strategiei sale militare şi a propriilor capacităţi tactice şi tehnice de apărare, se exprimă şi gen. Eugen Bădălan, la rândul său fost şef al Statului Major General.
„România trebuie să își asigure propria securitate în primul rând prin propriile eforturi, iar adăugat la asta, România trebuie să conștientizeze că aici ea este NATO”.

Dincoace şi dincolo de Prut – De la „proasta guvernare” la „situaţia fluidă”

Simplu de zis, mai dificil de făcut, sugerează tot gen. Bădălan, în condiţiile în care „asistăm la o vizibilă proastă guvernare, se aleg teme de bătălie care nu au nimic comun cu atingerea binelui general”.

Un context delicat, aşadar, în care, pe de altă parte, nu trebuie renunţat la promovarea temelor mari. Printre ele se numără, în opinia gen. Eugen Bădălan, „unirea cu Moldova”, care „trebuie să fie un subiect pentru care să milităm”.

Aceasta din urmă fiind de altfel o altă sferă sensibilă, dacă avem în vedere, după cum subliniază istoricul şi jurnalistul Sebastian Rusu, că „în Republica Moldova situaţia este fluidă”, „statul român, în ultimii trei ani, are o influenţă mai scăzută, ceea ce dăunează forţelor unioniste şi europene de acolo”, iar „majoritatea politică de la Bucureşti pare să se simtă confortabil cu partidul oligarhului Vladimir Plahotniuc”.

Care Plahotniuc, poate fi adăugat aici ca o tuşă de context, tocmai a anunţat că formaţiunea sa (PDM) va intra în campania electorală pentru alegerile parlamentare din 2019 propunând o „a patra cale” pentru moldovenii de peste Prut: pro-Moldova. ''Calea UE, cea asiatică sau unirea cu România... Fiecare din aceste viziuni a avut o oarecare susţinere. Prea mult a aşteptat (Republica) Moldova ca altcineva să-i construiască viitorul. Noi suntem siguri că moldovenii pot să-şi făurească viitorul, dar au nevoie de politicieni. Ne-am adunat aici ca să mergem împreună pe a patra calea - pe calea pro-Moldova'', declara Plahotniuc chiar zilele trecute

Fără NATO țările europene se vor întoarce spre interior” şi „vor căuta siguranță fie în calmarea Moscovei, fie în confruntarea care ar putea duce la un conflict ”

Sigur că orice tentaţie de a relativiza factorul geopolitic în proximitate, mai ales în Republica Moldova, ori de a face apologia aşa-zisei neutralităţi a Chişinăului ridică multiple semne de întrebare (iar asta indiferent cât de fertilă s-ar dovedi imaginaţia atunci când e vorba de a da un nume nou aceleiaşi încremeniri în proiect).

Cu atât mai mult cu cât este evidentă temelia geopolitică a dinamicilor ce pot fi observate la răsărit de România.

„Ceea ce ne interesează pe noi, militari, pentru că politicienii au altă agendă, este situația geopolitică impredictibilă din zona în care ne aflăm”, subliniază generalul-locotenent Alexandru Grumaz. Expert în în planificare strategică şi relaţii internaţionale, acesta defineşte actuala stare de lucruri din regiune pornind de la observaţia generalului H.R.McMaster, fost Consilier de Securitate Națională al președintelui SUA: „Geopolitica se întoarce, după vacanţa politică ce a urmat celui de-al Doilea Război Mondial”.

În acest context, susţine Alexandru Grumaz, „fără NATO țările europene se vor întoarce spre interior, se vor concentra asupra apărării și securității proprii și vor căuta siguranță fie în calmarea Moscovei, fie în confruntarea care ar putea duce la un conflict pentru care europenii nu sunt pregătiți. Cu toată retorica împotriva NATO și a Germaniei, președintele Donald Trump a fost singurul președinte din ultimele 4 mandate care a crescut bugetul Initiativei de Descurajare Europenă (fostă Initativa de Reasigurare Europeană)”.

Flancul estic, intrat în „reparaţii”

SUA „fac eforturi finaciare ca Europa să fie în siguranță”, întăreşte expertul Alexandru Grumaz, care trece în revistă, în acest context, ultimele iniţiative de modernizare a infrastructurii militare din ţara noastră, lansate de Pentagon.

-aeroporturile din fostul Tratat de la Varșovia, situate pe flancul estic, au intrat în etapa de modernizare la fel ca și infrastructura Europei care ar urma să permită inițierea unui Shengen militar. Câmpia Turzii, dar și Kogălniceanu (4 milioane de dolari) intră în categoria aerodromurilor care vor fi modernizate.

-Forțele Aeriene SUA vor investi în Baza 71 de aviație Câmpia Turzii 40 de milioane de dolari pentru a o moderniza. Departamentul de Apărare al SUA nu are o bază permanentă la Campia Turzii, dar în ultimii ani, Forțele Aeriene americane au amplasat temporar aeronave de tipul F-15 și A-10 în vederea desfășurării antrenamentelor comune cu militarii românii.

-Cel mai recent moment s-a derulat în această vară, când 12 avioane F-15C / D și aproape 300 de aviatori de la cea de-a 131-a escadrilă de luptă expediționară au fost cazati acolo. Dintre toate lucrările făcute/planificate la baza aeriană de la Campia Turzii voi aminti doar câteva.

-Forțele aeriene au cheltuit deja 5 milioane de dolari pentru a repara, și reabilita o pistă, precum și 950 de mii de dolari pe un nou hangar care va fi folosit pentru a găzdui drone tip Reaper MQ-9. De asemenea, se vor cheltui 900.000 de dolari pentru a construi o rampă de marfă care să poată găzdui cel puțin un C-5 sau două C-17.

-Forțele aeriene vor cheltui 9,3 milioane de dolari pentru a-și spori capacitatea de a stoca combustibil și arme, începând cu o investiție de 2,9 milioane de dolari în FY19, care va permite serviciului să depoziteze 400 000 de litri de combustibil și să creeze locuri de parcare pentru camioanele de combustibil.

-La ora actuală combustibilul se stochează în vezicule flexibile, de cauciuc, care fac deliciul șobolanilor! În bază urmează să se înceapă construcția pe două buncare de muniție, precum și crearea unui drum care va lega noile facilități de arterele principale. Se vor cheltui 2,1 milioane de dolari pentru a instala iluminat nou pe aerodrom.

-Practic modernizare va însemna o nouă bază aeriană la standarde NATO cu fonduri ale partenerului nostru strategic, SUA.

Ne revine misiunea „de a ne pregăti pentru o posibilă confruntare”

Situaţia particulară a României impune însă de la sine şi eforturi autohtone.

Întâi, care e situaţia?Alexandru Grumaz: „Noi români ne aflăm pe falia nord-sud Marea Baltică Marea Neagră reactivată și pe una din cele mai importante direcții strategice a Rusie cea de Sud care pleacă de la Comandamentul de Sud din Rostov pe Don și se oprește la Tratus în Siria. Ne aflăm acolo unde Marea Neagră este un hub strategic de tranzit al resurselor de energie care vin din Caucaz, este springboard-ul Federație Ruse către Mediterană și unde rușii au desfășurat o zonă A2/AD (anti acces/acces interzis) în peninsula Crimeia.

În aceste condiții, când Marea Neagră a devenit lac rusesc, noi concepte adaptate secolului XXI au fost puse pe planșeta planificatorilor militari. Aș aminti aici doar conceptul Porcului spinos (pe românește ariciului) care este centrat pe două zone Marea Neagră și Marea Blatică. Pe scurt acest concept transformă cele două zone în zone de anti acces /acces interzis și face ca Marea Neagră și Marea Baltică să devină teatre de operațiuni în care acțiunile militare vor fi aproape imposibile. Adică în jargon militar: No man's land”.

În al doilea rând, care ar fi efortul? Alexandru Grumaz: „Nouă românilor ne revine misiunea de a continua înzestrarea armatei cu tehnică modernă care să ne permită aplicarea art 3. din Tratatul de la Washington până la sosirea Forței de Reacţie Ultra-rapidă, vârful de lance al NATO, dar și de a ne pregăti pentru o posibilă confruntare”. 

„Influenţa unei ţări se construieşte în interior”, consideră şi Ştefan Popescu, expert în relaţii internaţionale, secretar de stat în Ministerul de Externe de la Bucureşti pentru pregătirea Preşedinţiei României la Consiliul UE.

Un lucru de care, după cum o reflectă şi opiniile consemnate mai sus, sunt conştienţi în primul rând ofiţerii superiori care pledează pe la toate uşile pentru înzestrarea armatei într-o perioadă deja extrem de tensionată nu departe de graniţele ţării.

Etichete: SUA , Rusia , Romania , NATO , Republica Moldova , marea neagra , ucraina , Crimeea , alexandru grumaz , constantin degeratu , ion petrescu , ziua armatei , flancul estic , inzestrarea armatei , administratia trump , mircea chelaru , eugen badalan , schengeh militar

Pe aceeași temă
Confidenţialitatea ta este importantă pentru noi. Vrem să fim transparenţi și să îţi oferim posibilitatea să accepţi cookie-urile în funcţie de preferinţele tale.
De ce cookie-uri? Le utilizăm pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, a îmbunătăţi experienţa de navigare, a se integra cu reţele de socializare şi a afişa reclame relevante pentru interesele tale. Prin clic pe butonul "DA, ACCEPT" accepţi utilizarea modulelor cookie. Îţi poţi totodată schimba preferinţele privind modulele cookie.
Da, accept
Modific setările
Alegerea dumneavoastră privind modulele cookie de pe acest site
Aceste cookies sunt strict necesare pentru funcţionarea site-ului și nu necesită acordul vizitatorilor site-ului, fiind activate automat.
- Afișarea secţiunilor site-ului - Reţinerea preferinţelor personale (inclusiv în ceea ce privește cookie-urile) - Reţinerea datelor de logare (cu excepţia logării printr-o platformă terţă, vezi mai jos) - Dacă este cazul, reţinerea coșului de cumpărături și reţinerea progresului unei comenzi
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
RCS&RDS S.A. digi24.ro Vezi politica de confidenţialitate
prv_level, civicCookieControl, m2digi24ro, stickyCookie
Google Analytics google.com Vezi politica de confidenţialitate
_ga, _gid, _gat, AMP_TOKEN, _gac_<property-id>, __utma, __utm, __utmb, __utmc, __utmz, __utmv
CXENSE cxense.com Vezi politica de confidenţialitate
cX_S, cX_P, gcks, gckp, _cX_segmentInfo, cX_T
Google IDE google.com Vezi politica de confidenţialitate
IDE
Vă rugăm să alegeţi care dintre fişierele cookie de mai jos nu doriţi să fie utilizate în ce vă priveşte.
Aceste module cookie ne permit să analizăm modul de folosire a paginii web, putând astfel să ne adaptăm necesității userului prin îmbunătățirea permanentă a website-ului nostru.
- Analiza traficului pe site: câţi vizitatori, din ce arie geografică, de pe ce terminal, cu ce browser, etc, ne vizitează - A/B testing pentru optimizarea layoutului site-ului - Analiza perioadei de timp petrecute de fiecare vizitator pe paginile noastre web - Solicitarea de feedback despre anumite părţi ale site-ului
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
CrazyEgg crazyegg.com Vezi politica de confidenţialitate
ce2ab, ce_login, ceac, sid, _ceir, is_returning, _CEFT, ceg.s, ceg.u, __ar_v4, __distillery, __zlcmid, __zprivacy, _ga, _gat, ki_r, ki_s, ki_t, ki_u, km_ai, km_lv, km_ni, km_uq, km_vs, kvcd, optimizelyBuckets, optimizelyEndUserId, optimizelyPendingLogEvents, optimizelySegments
CXENSE cxense.com Vezi politica de confidenţialitate
cx_profile_timeout, cx_profile_data
Aceste module cookie vă permit să vă conectaţi la reţelele de socializare preferate și să interacţionaţi cu alţi utilizatori.
- Interacţiuni social media (like & share) - Posibilitatea de a te loga în cont folosind o platformă terţă (Facebook, Google, etc) - Rularea conţinutului din platforme terţe (youtube, soundcloud, etc)
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Facebook facebook.com Vezi politica de confidenţialitate
a11y, act, csm, P, presence, s, x-referer, xs, dpr, datr, fr, c_user
Youtube youtube.com Vezi politica de confidenţialitate
GED_PLAYLIST_ACTIVITY,APISID, GEUP, HSID, LOGIN_INFO, NID, PREF, SAPISID, SID, SSID, SIDCC, T9S2P.resume, VISITOR_INFO1_LIVE, YSC, dkv, s_gl, wide
Twitter twitter.com Vezi politica de confidenţialitate
_twitter_sess, auth_token, lang, twid, eu_cn, personalization_id, syndication_guest_id, tfw_exp
Aceste module cookie sunt folosite de noi și alte entităţi pentru a vă oferi publicitate relevantă intereselor dumneavoastră, atât în cadrul site-ului nostru, cât și în afara acestuia.
- Oferirea de publicitate în site adaptată concluziilor pe care le tragem despre tine în funcţie de istoricul navigării tale în site și, în unele cazuri, în funcţie de profilul pe care îl creăm despre tine. Facem acest lucru pentru a menţine site-ul profitabil, în așa fel încât să nu percepem o taxă de accesare a site-ului de la cei care îl vizitează. - Chiar dacă astfel de module cookie nu sunt utilizate, te rugăm să reţii că ţi se vor afişa reclame pe site-ul nostru, dar acestea nu vor fi adaptate intereselor tale. Aceste reclame pot să fie adaptate în funcţie de conţinutul paginii.
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Google DFP google.com Vezi politica de confidenţialitate
__gads, id, NID, SID, ANID, IDE, DSID, FLC, AID, TAID, exchange_uid, uid, _ssum, test_cookie, 1P_JAR, APISID, evid_0046, evid_0046-synced
Trimite
Vezi aici politica noastră de cookie-uri și de prelucrare a datelor tale