Guvern: Premierul nu a întreprins vreun demers oficial de retragere a dosarului Roșia Montană de la UNESCO

Data publicării:
rosia montana
Roșia Montană. Foto: Profimedia Images

Premierul Florin Cîţu nu a întreprins vreun demers oficial care să vizeze retragerea dosarului de înscriere în patrimoniul UNESCO a sitului Roşia Montană şi nici nu a înaintat vreo propunere cu privire la acest subiect, precizează, miercuri, biroul de presă al Guvernului. Florin Cîțu a declarat, luni, că sunt căutate soluții în Coaliție petru a vedea care e „soluția”. „Să vedem care e soluția, să păstrăm situl UNESCO și dacă putem să și exploatăm”, a spus premierul.

Sursa citată afirmă că declaraţiile atribuite premierului referitor la această temă sunt false, subiectul fiind discutat „strict la nivelul coaliţiei”.

„Premierul Florin Cîţu nu a înaintat nicio propunere cu privire la acest subiect şi nici nu a întreprins vreun demers oficial care să vizeze retragerea dosarului de înscriere în patrimoniul UNESCO a sitului Roşia Montană. Prin urmare, declaraţiile care i-au fost atribuite premierului cu privire la o decizie în legătură cu retragerea dosarului de înscriere în patrimoniul UNESCO a sitului Roşia Montană sunt false. Menţionăm că tema a fost discutată strict la nivelul coaliţiei. În acest context, Guvernul României face apel la respectarea acurateţei informaţiilor”, menţionează biroul de presă al Executivului.

Precizările, adaugă aceeaşi sursă, vin în contextul informaţiilor „lansate în spaţiul public de Greenpeace” referitor la o eventuală retragere a dosarului de înscriere în patrimoniul UNESCO a sitului Roşia Montană şi la implicarea premierului în acest demers.

O statuie vivantă îmbrăcată în haine aurii şi reprezentându-l pe prim-ministrul Florin Cîţu a fost dezvelită miercuri, în Piaţa Victoriei, în cadrul unei acţiuni organizate de către Greenpeace România, în contextul în care coaliţia guvernamentală discută despre modul în care va fi gestionat dosarul de înscriere a sitului Roşia Montană în Patrimoniul Mondial UNESCO. 

Cristian Neagoe, activist Greenpeace România a susţinut cu această ocazie că ezitările Guvernului Cîţu „care acum se bâlbăie dacă să retragă sau nu dosarul de la Roşia Montană” nu fac decât „să alimenteze” procesul pe care Gabriel Resources l-a intentat României la Washington.

„Vorbim de 4,4 miliarde de euro, care ar putea fi pierdute, sub acelaşi pretext pe care l-a folosit guvernul Dăncilă în 2018 pentru suspendarea aceluiaşi dosar la UNESCO, anume că intrarea Roşiei Montane în patrimoniul mondial ar putea să însemne pierderea procesului de către România. Acesta este un argument fals, (...) chiar o minciună, pentru că Roşia Montană este un sit istoric, protejat de legea română încă din 1992, iar UNESCO vine cu o protecţie juridică în plus, cu bani pentru restaurare, cu plasarea Roşiei Montane pe toate hărţile de turism ale lumii (...)”, a declarat Neagoe.

Florin Cîțu: Să vedem care e soluția, să păstrăm situl UNESCO și dacă putem să și exploatăm

Premierul Florin Cîţu a declarat luni că în coaliţia de guvernare sunt căutate soluţii în dosarul Roşia Montană, anume ca situl să fie inclus în patrimoniul UNESCO şi să se afle răspunsul la întrebarea dacă poate avea loc şi exploatarea minieră.

„Exact astea sunt discuţiile în coaliţie, să vedem care este soluţia pentru a merge mai departe. Să păstrăm şi situl UNESCO şi dacă să putem şi să exploatăm. Căutăm o soluţie. De aceea am chemat specialiştii. În coaliţie vin oameni care ne spun care sunt variantele. Pe de o parte, avem opinia de la firma de avocatură, pe de altă parte, avem Ministerul Culturii”, a spus şeful Guvernului.

În ceea ce priveşte dosarul includerii Roşiei Montane în patrimoniul UNESCO, el a afirmat că „nu s-a luat nicio decizie la nivel de Guvern în acest sens”.

„Nu am declarat nimic despre acest proiect până acum. Preşedinţii de coaliţie sunt şi discută. Acest proiect, a fost depus dosarul anul trecut din nou şi din acel moment nu s-a întâmplat nimic până acum”, a adăugat premierul Cîţu.

Acesta a subliniat importanţa opiniilor specialiştilor. „Pe de o parte avem avocaţii de la New York care ne spun despre dosar, pe de altă parte avem o mare parte dintre oameni care ne spun că avem nevoie de bani şi ar trebui să exploatăm, pe de altă parte ne spun oameni de la Ministerul Culturii alte opinii. Sunt foarte multe opinii. Decizia trebuie luată în coaliţie”, a afirmat prim-ministrul.

Întrebat dacă dosarul prezent permite exploatarea minieră la Roşia Montană, Cîţu a răspuns: „E complicat de spus dacă permite şi nu ne permite dosarul. Încă aşteptăm. Data trecută am avut câteva opinii de la specialişti. Aşteptăm să vedem opiniile specialiştilor. Unii spun că da, alţii că nu”.

Context:

În luna septembrie a anului 2016, la Paris, situl Roşia Montană a fost inclus pe lista indicativă a UNESCO, un prim pas către lista, mult mai restrânsă, a Patrimoniului UNESCO.

Doi ani mai târziu, Comitetul Patrimoniului Mondial a decis amânarea înscrierii Roşiei Montane în Patrimoniul UNESCO, la solicitarea Guvernului Dăncilă, care a invocat arbitrajul internaţional în curs.

La începutul anului trecut, ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu, anunţa că Executivul a decis să reia procedura de includere a zonei Roşia Montană în patrimoniul UNESCO, o notificare în acest sens fiind transmisă pe data de 31 ianuarie 2020. 

Pe acelaşi subiect, vicepremierul Dan Barna, copreşedinte USR-PLUS, a subliniat, recent, că formaţiunea pe care o reprezintă susţine în continuare listarea dosarului Roşia Montană în patrimoniul UNESCO şi că va menţine acest punct de vedere şi în cadrul coaliţiei, chiar dacă va exista o propunere alternativă.

Gabriel Resources a obţinut în anul 1999 o licenţă de explorare pentru proiectul minei de aur Roşia Montană, în care compania canadiană deţine o participaţie de 80,69% iar compania minieră de stat Minvest Deva deţine 19,31%.

Proiectul ar fi reprezentat cea mai mare mină de aur din Europa, iar Gabriel Resources susţine că ar fi injectat până la 24 de miliarde de dolari în economia României.

Compania canadiană a anunţat, pe data de 30 iunie 2017, că va chema în instanţă România la un Tribunal al Băncii Mondiale pentru că ar fi înregistrat pierderi de 4,4 miliarde de dolari, deoarece Guvernul de la Bucureşti a decis să nu aprobe exploatarea minei de aur Roşia Montană în urma protestelor de stradă.

Doi ani mai târziu, în luna februarie, Tribunalul de arbitraj internaţional al Băncii Mondiale - ICSID (Centrul Internaţional pentru Reglementarea Diferendelor referitoare la Investiţii - n. r.) a admis, parţial, argumentele localnicilor din România în opoziţie cu proiectul de exploatare auriferă de la Roşia Montană, în urma unei petiţii depusă în octombrie 2018 de mai multe organizaţii de mediu.

Sursa: Agerpres

Editor : R.K.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri