Ce ar urma să se întâmple cu centrele comerciale şi clădirile de pe terenul lui Popoviciu. Consecinţele deciziei instanţei
Un teren uriaş, din cea mai scumpă zonă imobiliară din ţară, ar putea trece de la milionarul Puiu Popoviciu în posesia statului. Primul pas a fost deja făcut. Curtea de Apel Bucureşti a decis confiscarea terenurilor care au fost luate ilegal de la Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi pe care au fost construite centre comerciale, cartiere rezidenţiale, chiar şi sediul Ambasadei SUA. Magistraţii Curţii de Apel au dispus şi declanşarea unei noi anchete legate de felul în care Primăria Capitalei a făcut investiţii din fonduri europene pe terenurile respective.
Judecătorii au decis că toate actele emise în cazul tunului imobiliar sunt nule. Iar dacă sentinţa rămâne definitivă, o serie de mari centre comerciale ar putea plăti chirie statului.
Pe o bună parte din cele 224 de ha de teren sunt construite centre comerciale foarte importante, precum: Mobexpert, Brico Depot, Emag, Carrefour, Ikea sau Mall-ul Baneasa.
Perimetrul include şi sediul ambasadei Statelor Unite, construit în 2011, pe o suprafaţă de 10.000 de metri pătraţi. Investiţia e evaluată la 100 de milioane de dolari. Judecătorii au făcut referire şi la biroul notarial al Ioanei Băsescu, fata cea mare a fostului preşedinte al României.
Tot în zona Băneasa se află şi fosta casă a Mariei Bibescu, construită în stil boieresc. Aici, ani buni, a fost biroul notarial al Ioanei Băsescu, fiica fostului preşedinte al României.
Pentru a se asigura că, la momentul deciziei finale, prejudiciul de 180 de milioane de dolari va fi acoperit, magistraţii au dispus punerea sub sechestru a tuturor bunurilor mobile şi imobile care aparţin lui Puiu Popoviciu, asociatului său, Andrei Bejenariu şi celor doi foşti rectori ai Universităţii de Ştiinţe Agronomice, cu toţii condamnaţi definitiv. Aceeaşi măsură a fost dispusă şi în cazul firmelor folosite de miliardar pentru tranzacţii imobiliare în nordul Capitalei. Milionarul a fost condamnat la 7 ani de închisoare însă a plecat din ţară, chiar înainte de pronunţarea sentinţei. În prezent, e la Londra şi insistă că e nevinovat.
Care sunt consecinţele deciziei Curţii de Apel Bucureşti
Decizia poate fi contestată în 10 zile cu apel, sentinţa finală urmând să fie fie luată de instanţa supremă.
Hotărârea vine după ce în august anul trecut, Puiu Popoviciu a fost condamnat la 7 ani de închisoare pentru complicitate la abuz în serviciu.
Potrivit deciziei Curţii de Apel, pe lângă returnarea în posesia statului a terenului, este prevăzută şi anularea actelor încheiate cu privire la acest teren de firmele lui Puiu Popoviciu, inclusiv vânzarea unei părţi înapoi către stat pentru construirea căilor de acces către centrele comerciale şi spaţiile rezidenţiale de locuit.
Dacă decizia va fi menţinută la instanţa supremă, ar însemna că toate clădirile ar urma să se afle pe o suprafaţă a statului, dar ele sunt în proprietatea firmelor care le-au construit, fie a celor ale lui Puiu Popoviciu, fie a unor societăţi care le-au închiriat sau primit în concesiune pentru 49 sau 99 de ani.
E şi cazul suprafeţei de teren pe care a fost construită clădirea Ambasadadei SUA.
Ar urma ca noul proprietar să decidă ce se va întâmpla cu toate aceste clădiri – rezidenţiale sau centre comerciale. Problema e că prin sentinţa Curţii de Apel Bucureşti au fost desfiinţate toate actele privind acea suprafaţă de teren, inclusiv autorizaţiile privind construirea acelor imobile.
Puiu Popoviciu a pus bazele afacerii în anul 2000
A reuşit să-l motiveze.....financiar pe rectorul Universităţii, Ioan Alecu, să ignore actul de donaţie semnat de Maria Bibescu în 1929. În document scrie, negru pe alb, că terenurile de la ferma Băneasa pot fi utilizate strict în scop ştiinţific.
Hectare întregi de livezi au fost tăiate, după ce înţelegerea ilegală a fost parafată. Totul a durat 4 ani, timp în care actele care urmau să marcheze tunul imobiliar, au fost fabricate, rând pe rând. În documente se vorbea despre "asociere" pentru a dezvolta pe acele terenuri activităţi de pomicultură, viticultură sau creşterea animalelor.
În realitate, din 2004, pe terenurile respective a început să răsară un uriaş cartier rezidenţial. Asocierea nu a primit acordul membrilor desemnaţi să participe la şedinţa de validare a proiectului şi nici al Senatului Universităţii. Şi totuşi... a fost pusă-n practică.
Omul de afaceri Puiu Popoviciu a plătit un dolar pentru fiecare metru pătrat de teren pe care l-a cumpărat. La vremea respectivă, preţul era de 150 de ori mai mic decât cel real.
Între timp, preţurile au explodat. Mai ales că şi autorităţile locale au făcut investiţii.
Cu ajutorul unor fonduri europene, Primăria Capitalei a inceput un proiect prin care voia să racordeze la gaze şi la electricitate toată această zonă. Judecătorii consideră că acest lucru a fost făcut ilegal, aşa că au sesizat organele de anchetă.
Instanţa a mai dispus sesizarea Departamentului pentru Luptă Antifraudă, deoarece consideră că Primăria Capitalei ar fi atras fonduri europene, pe care le-a folosit ilegal.
Primăria Capitalei a construit aici căi de acces, iar zona a fost racordată la apă, electricitate şi canalizare. Aşa se face că aici a apărut în scurt timp un cartier rezidenţial unde un singur apartament cu 3 camere costă aproximativ 300.000 de euro.
Suspiciunea magistraţilor poartă numele de deturnare de fonduri europene. Se referă la proiectul al cărui studiu de fezabilitate a fost aprobat de Consiliul General al Municipiului Bucureşti, în martie 2003, după o expunere de motive întocmită de primarul general de atunci, Traian Băsescu. Investiţia era intitulată "ameliorarea zonei suburbane Nord a municipiului Bucureşti, alimentare cu apă şi canalizare". Finanţarea a venit din trei surse: componenta locală - 40 la sută din sumă, respectiv peste 31 de milioane de lei, 15 la sută bani de la Guvern şi 45 la sută fonduri europene.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
