CSM a dat aviz favorabil proiectului de lege privind tăierea pensiilor torționarilor

Actualizare 14:57 Plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a avizat favorabil, în şedinţa de joi, proiectul de lege privind pensile torţionarilor comunişti.

Ministerul Justiției a transmis proiectul către CSM, care trebuie să decidă astăzi, după ce a suplimentat ordinea de zi a ședinței de plen cu acest punct, dacă îl avizează sau nu favorabil, potrivit surselor digi24.ro din CSM.

Membrii CSM discută azi documentul întocmit de Direcția de Legislație a CSM, care a propus avizarea favorabilă a proiectului de lege. Potrivit surselor digi24.ro, propunerea nu este însoțită de alte observații, din moment ce acest proiect nu îi vizează pe magistrați.

Ministrul Justiției, Robert Cazanciuc, care a dispus elaborarea acestui proiect, nu este prezent la ședința CSM, al cărui membru de drept este.

Proiectul de lege a fost aprobat miercuri de Guvern, în primă lectură, urmând ca acesta să ajungă pe masa parlamentarilor.

Proiectul de lege a fost supus dezbaterii publice pe site-ul Ministerului Justiției, în 16 septembrie.

Proiect cerut de premier

Premierul Victor Ponta i-a atras atenția, în ședința de Guvern de săptămâna trecută, ministrului Justiției, Robert Cazanciuc, că este restant cu prezentarea proiectului de lege pentru suspendarea plății pensiei „torționarilor”, document pe care a cerut că îl aducă în Executiv la întoarcerea din vacanță.

Victor Ponta i-a indicat lui Robert Cazanciuc să aducă în ședința de săptămâna aceasta a Cabinetului proiectul de lege privind suspendarea plății pensiei torționarilor.

Premierul Victor Ponta îi solicitatase, în 14 august, ministerului Justiției, să găsească soluția juridică pentru a suspenda plata pensiei celor considerați torționari, în cazul în care este începută o acțiune penală în cazul lor, până la finalizarea procesului. Demersul a venit după apariția cazului Alexandru Vișinescu, fostul comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat,a cuzat de genocid.

„Îmi angajez eu răspunderea și cu dvs. împreună, torționarii, dacă avem orice fel de începere de acțiune penală din partea parchetului sau un mic suport juridic, să le suspendăm plata pensiei până se judecă procesul. Probabil că o să ne dea în judecată”, a declarat premierul, înaintea ședinței de Guvern din august.

Între timp, proiectul a fost modificat astfel încât torționarii condamnați definitiv să fie obligați să plătească o parte din venituri victimelor stabilite de instanță. Cuantumul este între 25% și 75%.

Consilierul prezidenţial Gabriel Berca spune însă că demersul Guvernului de ajustare a pensiilor acordate foştilor torţionari din închisorile comuniste ar putea fi neconstituţional. 

„Problema morală e mai importantă decât câţi bani iau (comandanţii de închisori comuniste – n.red.). Dacă Guvernul ia o decizie în sensul ăsta (tăierea pensiilor – n.red.), trebuie să fie foarte ferm, pentru că e un drept câştigat şi s-ar putea să fie neconstituţional,” a declarat acesta la Digi24.  

Proiectul a fost adoptat în ședința de Guvern de miercuri, la câteva ore după ce a fost anunțat un al doilea nume de torționar împotriva căruia IICCMER a făcut plângere pentru genocid la Parchetul General. Este vorba despre Ion Ficior, fost comandant al coloniei de la Periprava, cunoscut pentru duritatea sa.

Acesta urmează să fie audiat de Parchet, cum s-a întâmplat în cazul primului torționat denunțat de IICCMER, Alexandru Vișinescu.

Traseul dosarului Vișinescu

Acesta a fost audiat marți de procurorii Parchetului General.

Fostul comandant al Penitenciarului din Râmnicu Sărat în anii '50 - '60 este acuzat de genocid. Printre cei încarceraţi la Rîmnicu Sărat s-au numărat Corneliu Coposu, Ion Diaconescu şi Ion Mihalache - acesta din urmă a si murit acolo. Ancheta penala a inceput dupa o plangere depusa de Institutul pentru Investigarea Crimelor Comunismului.

Investigaţia l-a identificat pe Visinescu, alături de alti peste 30 de tortionari, care urmează să fie deconspiraţi. Este o premieră în justiţia românească de după 1989. Ultima punere sub acuzare pentru acestă faptă s-a întergistrat chiar în decembrie 1989, în procesul soţilor Ceauşescu. Era singura prosibilitate a Parchetului de a obţine o eventuală condamnare a lui A Vişinescu dat fiind faptul că orice altă incadrare juridică ar fi fost afectată de trecerea duratei de prescriere a faptei.

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a anunțat la începutul lunii august că a dispus preluarea cauzei privind pe Vişinescu Alexandru, de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în vederea efectuării urmăririi penale de către procurori din cadrul Secţiei de urmărire penală şi criminalistică.

Fostul comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat este acuzat de reprezentanţii Institutului de omor deosebit de grav, faptă care, potrivit unei reglementări din 2012, nu se mai prescrie. În perioada 1957-1963, Alexandru Vişinescu ar fi supus deţinuţii unui tratament inuman. Aceştia ar fi fost ţinuţi izolaţi, în condiţii mizerabile, în frig insuportabil în celule şi bătuţi pentru abateri minore.

Mădălina Prundea