Sari la conținut

CSM, aviz negativ pentru proiectele de ordonanță privind grațierea și modificarea codurilor penale

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a dat, miercuri, aviz negativ asupra proiectelor de ordonanţă de urgenţă privind graţierea şi modificările codurilor penale.

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a analizat, miercuri, în şedinţa plenului, proiectele de ordonanţă de urgenţă privind graţierea şi modificările codurilor penale, trimise de Ministerul Justiţiei pentru avizare, în condiţiile în care preşedintele Klaus Iohannis a declanşat, marţi, procedura pentru organizarea referendumului privind justiţia şi a transmis Parlamentului o scrisoare pe această temă.

Şedinţa plenului Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a început miercuri la ora 15:00, însă în absenţa ministrului Justiţiei, Florin Iordache. Ministrul Justiţiei este membru de drept al CSM, dar nu este obligat să vină la şedinţele plenului Consiliului.

Şedinţa plenului a durat aproximativ o jumătate de oră. La ieşirea din sediul CSM, procurorul general, Augustin Lazăr, a declarat că decizia de fi avizate negativ cele două proiecte de ordonanţă a fost luată cu majoritate de voturi.

Înainte de vot, Lazăr a spus că adoptarea celor două acte normative ar duce la reconsiderarea aprecierilor pozitive din raportul MCV.

„Raportul MCV pune în evidenţă faptul că autorităţile statului român au obţinut rezultate bune şi foarte bune. Sunt progrese remarcabile care au fost obţinute de instituţiile româneşti în lupta contra corupţiei şi criminalităţii în general. Remarc unele proiecte cum ar fi acele proiecte de acte normative şi care dacă ar fi adoptate, ar conduce la o reconsiderare a aprecierilor pozitive care s-au făcut până acum”, a arătat Augustin Lazăr, înainte de începerea şedinţei plenului CSM. 

Întrebat ce părere are despre proiectul de ordonanţă care ar înjumatăţi pedepsele violatorilor de peste 60 de ani, Lazăr a spus că „nu ar trebui să ne gândim la aceste aspecte când societatea românească se confruntă cu un val de criminalitate, când ne aşteptăm la alt val de criminalitate, cu terorism, cu tot felul de probleme de criminalitate transfrontalieră, criminalitate violentă, noi acum să ne gandim la acte de clemenţă... Observaţi ce se întâmplă într-o lume dinamică, în care oamenii circulă peste tot, când sunt diverse semne de nervozitate nu numai la noi, în Europa şi în lumea întreagă”.

Şedinţa plenului Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) în care au fost avizate negativ proiectele de ordonanţă de urgenţă privind graţierea şi modificările codurilor penale a avut loc miercuri, fără ministrul Justiţiei, Florin Iordache.

Ministrul Justiţiei este membru de drept al CSM, dar nu este obligat să vină la şedinţele plenului Consiliului.

La şedinţă au participat, pe lângă membrii CSM, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Cristina Tarcea, şi procurorul general, Augustin Lazăr.

„Instanţele şi parchetele ne-au comunicat punctul lor de vedere cu privire la cererea Ministerului Justiţiei în vederea acordării unui aviz pe cele două proiecte de ordonanţe”, a spus Mariana Ghena, preşedintele CSM, înainte de începerea şedinţei plenului.

Proiectele de OUG privind graţierea şi modificările codurilor penale au fost transmise de Ministerul Justiţiei pe 19 ianuarie la CSM pentru avizare.

Consiliul le-a comunicat pentru analiză şi consultare tuturor instanţelor şi parchetelor din România, precum şi asociaţiilor profesionale ale magistraţilor.

Preşedintele Klaus Iohannis a declanşat, marţi, procedura pentru organizarea referendumului privind justiţia şi a transmis Parlamentului o scrisoare pe această temă.

Preşedintele contestă cele două ordonanţe de urgenţă privind graţierea şi modificarea codurilor penale.

În 20 ianuarie, Klaus Iohannis a susţinut că sunt „suficiente argumente” care să determine Guvernul să retragă ordonanţele de urgenţă privind graţierea şi modificarea Codului Penal.

Şeful statului a precizat că Parchetul General, DNA, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, DIICOT, asociaţiile magistraţilor şi organizaţii ale societăţii civile s-au pronunţat ferm împotriva modificării cadrului legislativ referitor la corupţie, abuz în serviciu şi integritate, ”în regim de urgenţă, fără analize obiective şi în condiţii de totală netransparenţă”.

Oficiali din sistemul judiciar şi asociaţii profesionale ale magistraţilor au spus că Ministerul Justiţiei a vrut să promoveze acte de clemenţă cum ar fi graţierea şi să aducă modificări codurilor penale în mod netransparent şi fără consultarea Consiliului Superior al Magistraturii.

În replică, Ministerul Justiţiei a arătat că proiectele de ordonanţă de urgenţă privind graţierea şi modificarea codurilor penal şi de procedură penală nu au fost programate pe ordinea de zi a şedinţei de Guvern şi a respins afirmaţiile că procesul legislativ ar fi lipsit de transparenţă, arătând că actele normative au fost trimise instituţiilor care trebuie să le avizeze sau să transmită un punct de vedere legat de acestea, în 18 ianuarie au fost puse în dezbatere publică şi se aşteaptă exprimarea unor poziţii constructive şi echilibrate în cazul acestora.

Reprezentanţii Asociaţiei Magistraţilor din România au anunţat că vor prezenta CSM o serie de observaţii argumentate privitoare la proiectul de OUG privind graţierea unor pedepse, spunând că aşa cum a fost „conceput, structurat şi motivat”, acesta „nu probează că suntem în prezenţa unei iniţiative acceptabile, în acord cu necesităţile sociale şi cu normele de drept”.

Proiectul de ordonanţă de urgenţă promovat de Ministerul Justiţiei prevede graţierea integrală a pedepselor de până la cinci ani precum şi jumătate din pedeapsa femeilor gravide, a celor care au în întreţinere copii sub cinci ani, a celor cu vârste de peste 60 de ani şi a celor cu boli incurabile în faze terminale.

Prevederile nu se aplică recidiviştilor, nici celor care s-au sustras executării pedepsei şi nici celor care comit infracţiuni după data de 18 ianuarie 2017. Proiectul prevede că OUG intră în vigoare în 18 februarie 2017.

Proiectul de OUG care modifică prevederi din Codul Penal şi din Codul de Procedură Penală ia în calcul pagubele materiale mai mari de 200.000 de lei în cazul abuzului în serviciu, reducând de la 7 la 3 ani de detenţie nivelul maxim al pedepsei şi eliminând sancţiunea cu interdicţia privind ocuparea unei funcţii publice.

În ceea ce priveşte conflictul de interese, printre cei menţionaţi că beneficiari ai folosului patrimonial de pe urmă faptei comise de funcţionarul public nu se vor mai regăsi şi cei cu care acesta a avut raporturi de muncă în ultimii cinci ani. Denunţurile vor fi valabile doar dacă sunt făcute în termen de şase luni de la data comiterii faptei reclamate.

Pe aceeași temă