"Epopeea" lui T. Toader: Forma proiectelor de OUG pentru coduri, primită la MJ, "elaborată fiind în alte centre de reflecție"

Data actualizării: Data publicării:
tudorel toader anunt demisie ministerul justitei inquam octav ganea20190418173431_OGN_1150-01
FOTO: INQUAM PHOTOS - Octav Ganea

Forma celor două proiecte de OUG pentru modificare Codului penal și a Codului de procedură penală a fost primită la Ministerul Justiíei, "elaborată fiind în alte centre de reflecție", spune Tudorel Toader, într-o postare intitulată "Epopeea neavizării Codurilor penale". 

tudorel toader anunt demisie ministerul justitei inquam octav ganea20190418173431_OGN_1150-01
FOTO: INQUAM PHOTOS - Octav Ganea

Tudorel Toader a revenit joi seara cu o postare pe Facebook, aşa cum a promis în timpul zilei, cu epopeea „neavizării” celebrelor OUG pentru modificarea codurilor penale.

"Este corect să vorbim despre „neavizarea” celor două proiecte de OUG, în condițiile în care MJ ar fi trebuit să fie inițiator ? 
Răspuns,
Da, pentru că forma celor două proiecte de OUG a fost primită la MJ, elaborată fiind în alte centre de reflecție !", spune Tudorel Toader.

Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media

El explică şi care au fost motivele „neavizării”/în mod corect neinsușirii/ celor două proiecte de OUG pentru modificare Codului penal și a Codului de procedură penală.

Acestea sunt, în opinia fostului ministru al Justiţiei, lipsa urgenţei adoptării unei OUG, în sensul constituţional, dar şi "falsitatea motivelor invocate". 

"- lipsa urgenței adoptării unei OUG, în sensul prevederilor din Constituție și a jurisprudenței CCR. Necesitatea îndeplinirii programului de guvernare nu poate fi invocată drept urgență pentru adoptarea unei OUG;

- nu constituite urgență nici voința adoptării unor soluții legislative mai favorabile, precum: reducerea termenelor de prescripție a răspunderii penale; reducerea fracțiilor de executare a pedepselor, pentru a se putea solicita liberarea condiționată; dezincriminarea unor infracțiuni etc.; 

- falsitatea motivelor invocate – încercarea de a se crea o percepție eronată. Legiuitorul sau Guvernul, după caz, trebuie ca în termen de 45 de zile să modifice legea, în acord cu deciziile de neconstituționalitate, doar atunci când respectiva decizie se pronunță cu privire la o lege în vigoare, în controlul a posteriori. Atunci când decizia se pronunță cu privire la un proiect de lege, în controlul a priori, nu există obligația pozitivă ca în termen de 45 de zile sa fie modificată lege, în sensul transpunerii soluțiilor legislative declarate ca fiind constituționale. În această ipoteză, legiuitorul poate să renunțe la finalizare respectivului proiect de lege, însă, în ipoteza continuării legiferării, trebuie să țină cont de respectivele decizii și de considerentele acestora;

- lipsa voinței de modificare a Codului penal și a Codului de procedură penală, în acord cu obligațiile izvorâte de numeroasele decizii de neconstituționalitate pronunțate în ultimii ani, în sensul celor două proiecte de lege din iulie, respectiv noiembrie 2017, proiecte inițiate de către MJ;

- potrivit jurisprudenței CCR, Guvernul nu poate adopta o OUG, substituindu-se legiuitorului, prin preluarea unui proiect aflat în dezbateri parlamentare/ facem referire, cu titlu exemplificativ, la decizia de neconstituționalitate a OUG prin care era preluat, în formă modificată, proiectul Legii educației naționale!".

Toader a demisionat din funcţie în 18 aprilie, după ce premierul Dăncilă trimisese preşedintelui cererea de revocare din funcţie şi propunerea de numire a lui Eugen Nicolicea. Preşedintele Klaus Iohannis a respins nominalizarea lui Nicolicea, însă în 24 aprilie a acceptat ca vicepremierul Ana Birchall să preia, ca interimar, portofoliul de la Ministerul Justiţiei.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri