Sari la conținut
News Alert

Grațieri cu dedicație în comunism

România nu e pentru prima dată în faţa unor proiecte controversate, legate de graţierea colectivă. Înainte de 1989, decretele de graţiere apăreau, de regulă, în prejma sărbătorilor naţionale. Anul 1988 a marcat o premieră. Mii de infractori au fost eliberaţi din închisori, după ce Nicolae Ceauşescu a decis să-i ierte de pedepse pe toţi cei condamanţi la pedepse cu închisoarea mai mici de zece ani. Decrete controversate de graţiere s-au dat şi în zorii democraţiei româneşti.

Procurorii care au lucrat în perioada comunistă îşi amintesc de graţierile semnate de Nicolae Ceauşescu. Decretul Nr.11 din 26 ianuarie 1988 a dus la eliberarea unui număr important de deţinuţi.

Ioan Dan, fost procuror militar: A fost stupoare, cel puţin, pentru că era atâta de larg şi atâta de generos, să-i spun aşa, cu infractorii încât nu s-a mai văzut aşa ceva. Am considerat atunci că este un decret cu dedicaţie. Erau amnistiate toate pedepsele de până la zece ani. Foarte mult până la zece ani. Cei mai mulţi condamnaţi, cel puţin în domeniul nostru, erau din aparatul represiv al statului care comiteau foarte multe abuzuri: loviri cauzatoare de moarte, cercetări abuzive, chiar omoruri în timpul cercetărilor”.

Fostul procuror militar spune că efectul s-a văzut imediat.

Ioan Dan: „Rezultatul a fost dezastruos. Au început spargerile de locuinţe, furturile din mijloacele de transport în comun şi aşa mai departe. În câteva luni s-au văzut aceste efecte, iar organele de poliţie şi de procuratură a trebuit să lucreze mai mult. Aproape toţi au fost reintroduşi prin alte condamnări comise după decretele respective”.


Istoricii spun că supraaglomerarea a fost motiv de graţiere şi înainte de 1989.

Lavinia Betea, istoric: Era ataşată acea informare a ministrului de Interne, care spunea că din cauză că penitenciarele sunt suprapopulate şi acolo era numărul, capacitatea efectivă a penitenciarelor şi numărul supradimensionat al celor care le populau. Mai spunea că deţinuţii, penitenciarele şi-au făcut şi depăşit planul de producţie.

Aproape 100.000 de infractori au beneficiat de decretele semnate de Nicolae Ceauşescu în ultimii trei ani de dictatură comunistă. Graţieri s-au dat şi în primele luni de democraţie. Decretul lege din 4 ianuarie 1990 i-ar fi scăpat de răspundere pe cei care au comis abuzuri în timpul Revoluţiei.

Ioan Dan, fost procuror militar: „Primul care s-a amestecat grosolan în justiţie a fost preşedintele lliescu. Cu ocazia acestui decret ne-au scăpat o mulţime de infractori. Au scăpat aceşti domni care au maltratat oamenii luaţi de pe stradă”.

După Revoluţie, ultima lege de gratiere colectivă a fost dată în 2002.

Pe aceeași temă