Închisoarea trece, prejudiciile rămân

Pe marii corupţi ai României nu-i împiedică nimeni să păstreze banii luaţi mită, chiar şi după ce sunt condamnaţi la închisoare. Este concluzia unui raport întocmit de o organizaţie neguvernamentală care monitorizează strategia naţională anticorupţie. Statul nici măcar nu are o evidenţă exactă a prejudiciilor din dosarele de corupţie, prin urmare e greu de ştiut cât la sută din aceste sume s-a putut recupera. Iar condamnaţii adeseori reuşesc să îşi dosească averea, aşa încât autorităţile să nu mai aibă ce executa silit.

Condamnat la șapte ani de închisoare pentru deturnare de fonduri, Ioan Avram Mureşan are de returnat către Ministerul Agriculturii un prejudiciu de trei milioane de euro. Nici un ban n-a fost încă recuperat.

Fostul premier Adrian Năstase a acoperit jumătate din paguba de peste un milion şi jumătate de euro din dosarul Trofeul Calităţii. Însă ceilalţi condamnaţi mai au de restituit restul.

„S-ar putea corupţia să fie încă profitabilă”

Acestea sunt însă doar două cazuri care ilustrează un fenomen în toată regula: condamnarea trece, prejudiciile rămân.

„S-ar putea corupţia să fie încă profitabilă”, spune Radu Nicolae, reprezentant Centrul de Resurse Juridice.

Aproape 700 de sentinţe definitive au fost emise pentru fapte de corupţie, în ultimii cinci ani. Prejudiciul în doar 37 dintre aceste dosare atinge un milion de euro. Instituţiile păgubite spun că ANAF a recuperat până acum doar jumătate din sumă. Cifre exacte însă nu are nimeni.

„Cine Dumnezeu să fie instituţia care să ţină o evidenţă a recuperării prejudiciilor?”, se întreabă Georgiana Iorgulescu, director Institutul de Resurse Juridice.

Situația prejudiciilor, secret fiscal

În mod surprinzător, situaţia prejudiciilor recuperate de ANAF constituie secret fiscal.

„Nici un fel de instituţie publică nu are de ce să facă un secret din faptul că a recuperat sau nu o creanţă cu privire la banul public, societatea trebuie să abă oricând controlul”, este de părere Mihaela Sinc, procuror la Parchetul General.

În zadar pun magistraţii sechestru pe bunurile învinuiţilor. Adesea, averile dispar înainte de condamnare.

„Primim sentinţe unde nu avem sechestru, nu identificăm bunuri sau au fost vândute pe parcurs, nu avem sume sau conturi pe care să punem poprire. Suntem puşi în faţa unei sentinţe în care avem de recuperat şi n-avem ce să recuperăm”, explică Raluca Drăgan, consilier juridic.

Ministrul Justiţiei afirmă totuşi că recuperarea daunelor este o prioritate.

Întrebat dacă are un plan pentru a accentua recuperarea prejudiciilor, Robert Cazanciuc, ministrul Justiţiei, a răspuns: „Sunt soluţii pe fiecare cauză în parte şi prin discuţii cu ministrul public, în mod concret, o să vedem unde trebuie pus accentul în mod special”.

Valoarea mitei date anual în România se cifrează între 500 de milioane şi un miliard de euro anual, afirmă un raport al Comisiei Europene. Alte două miliarde de euro sunt fraudate anual, prin sistemul de achiziţii publice.