Șapte persoane, între care șase nigerieni, acuzați că au înșelat mai multe persoane, simulând relații amoroase cu români fără experiență în folosirea internetului, au fost trimise în judecată la Brașov. Metoda de înșelăciune, „scrisoarea nigeriană” este una dintre cele mai frecvente pe internet, potrivit Mediafax.
Potrivit unui comunicat transmis joi de Parchetul de pe lângă Tribunalul Braşov, şapte persoane, dintre care şase cetăţeni nigerieni, sunt acuzați de înșelăciune şi spălarea banilor. Șase dintre ei sunt reţinuți și au fost prezentaţi, cu propunere de arestare preventivă, judecătorului de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Brașov, care a admis propunerea procurorilor.
Potrivit referatului procurorilor, mai multe persoane au depus sume mari de bani în conturile indicate de cele șapte persoane, sub diferite pretexte, acestea fiind victimele infracțiunii de înșelăciune prin metoda „scrisoarea nigeriană”.
Potrivit procurorilor brașoveni, aceasta este, în prezent, una dintre cele mai frecvente înșelătorii comise prin intermediul internetului și se bazează pe încrederea celor care se lasă abordați, de obicei oameni fără prea multă experiență pe internet, subit de către o femeie sau un bărbat, care le devine iubit(ă) și care aleg să trimită o sumă de bani către el (ea), pentru a crea sau pentru a păstra legătura amoroasă.
„Datorită avansului tehnologic și aplicațiilor de ultimă generație accesibile gratuit de pe internet direct pe telefon sau calculator, în ultima perioadă, scrisorile nigeriene au devenit tot mai sofisticate deoarece infractorii folosesc limba de origine a victimei și comunică prin intermediul unor aplicații criptate precum WhatsApp și Messenger Facebook, ceea ce face îngreunează mult atât identificarea infractorilor cât și dovedirea faptelor lor. Sumele de bani obținute de la victimele credule nu sunt însușite, de obicei, direct de către destinatarul lor final, ci parcurg circuite financiare complicate, fiind transferate de la o persoană la alta, de pe un cont pe altul, prin diverse medii financiare bancare și nebancare (așa-numitele „conducte”), folosindu-se diferite justificări, scopul fiind acela de a se crea o mai mare aparență de legalitate a încasării finale și o credibilitate sporită a provenienței sumei de bani dintr-o operațiune reală de către dobânditorii subsecvenți până la beneficiarul final”, arată procurorii.
Editor web: Liviu Cojan
