Ministrul Justiţiei, Stelian Ion, a declarat joi că aşteaptă de la Comisia juridică a Senatului o „soluţie de mijloc” în privinţa perioadei de amânare a pronunţării hotărârilor judecătoreşti, între 90 şi 120 de zile, un termen în care hotărârile să fie redactate în termen cât mai scurt, dar fără a se face „rabat de la calitate”, informează Agerpres.
„Ideal ar fi să fie un termen cât mai scurt, e cert lucrul ăsta. Realist vorbind, un termen de 90 de zile ar fi, din punct de vedere al sistemului judiciar, insuficient. Am avut discuţii ample într-un grup de lucru la Ministerul Justiţiei, au fost reprezentanţi şi ai Înaltei Curţi şi ai curţilor de apel şi ai tribunalelor. Mi-au spus absolut toţi judecătorii că ar fi un termen foarte scurt, nerealist. Ne interesează, pe de o parte, să fie finalizate procesele cât mai repede, să fie redactate hotărârile în termen cât mai scurt şi acea condiţie referitoare la celeritatea şi la durata rezonabilă a procesului să fie îndeplinită. Pe de altă parte, nu trebuie să facem rabat de la calitate, pentru că în momentul în care vom grăbi şi vom pune presiune foarte mare pe judecători, se va întâmpla inevitabil acest lucru, va suferi calitatea hotărârilor judecătoreşti şi cred că nu-şi doreşte nimeni acest lucru. Aşa încât am aşteptarea să avem o soluţie de mijloc, să spun aşa, în şedinţa de astăzi a Comisiei juridice. Adică poate nici chiar 120 de zile, cum au fost solicitate în cadrul discuţiilor de la Ministerul Justiţiei, dar nici 90 de zile, undeva între aceste intervale”, a precizat Stelian Ion, la Comisia juridică a Senatului, unde se dezbate un proiect iniţiat de parlamentari PNL şi USR PLUS, care aduce modificări la Codul de procedură penală.
Potrivit ministrului Justiţiei, proiectul putea să fie iniţiat şi de Guvern, dar procesul de reglementare ar fi durat mai mult, în condiţiile în care sistemul judiciar solicită ca aceste reglementări să fie adoptate cât mai repede.
„Putea să fie iniţiat şi de către Guvern, au fost discuţii în coaliţie şi din punct de vedere practic a fost apreciată o variantă mai rapidă, pe de o parte, într-o procedură de urgenţă. Erau de anticipat unele critici, dacă ar fi venit, spre exemplu, printr-o ordonanţă de urgenţă, iar prin proiect de lege al Guvernului ar fi durat mult mai mult şi există o solicitare expresă din partea sistemului judiciar ca aceste reglementări să fie cât mai rapide”, a afirmat Ion.
Curtea Constituţională a României a constatat că este necesar ca hotărârea judecătorească să fie motivată la data pronunţării
El a adăugat că este foarte posibil ca, pe parcursul derulării procesului legislativ, să apară şi decizia Curţii Constituţionale, potrivit căreia este necesar ca hotărârea judecătorească să fie motivată în fapt şi în drept la data pronunţării, însă a menţionat că argumentele CCR „vor fi fructificate” în cadrul procedurii parlamentare.
„Procedura aceasta este una care presupune mai multe etape şi pentru a avea la îndemână nişte paşi, pentru a accelera acest proces de legiferare, am considerat că este bine să pornim deja procesul. Cu siguranţă, pe parcursul derulării acestui proces legislativ, e foarte posibil să apară şi decizia Curţii Constituţionale. Ca atare, considerentele deciziei vor fi fructificate în cadrul procedurii parlamentare”, a spus ministrul Justiţiei.
Comisia juridică dezbate joi iniţiativa legislativă de modificare a Codului penal, în acord cu decizia CCR, potrivit căreia hotărârea judecătorească trebuie să fie motivată la data pronunţării.
Curtea Constituţională a României a constatat, pe 7 aprilie, că este necesar ca hotărârea judecătorească să fie motivată în fapt şi în drept la data pronunţării, precizând că redactarea acesteia ulterior deciziei lipseşte persoana condamnată de garanţiile înfăptuirii actului de justiţie, aduce atingere dreptului de acces la instanţă şi dreptului la un proces echitabil.
Editor : Liviu Cojan
