După mai bine de 7 ore de discuții sterile, negocierile pentru împărțirea funcțiilor în guvernarea PNL-USR PLUS -UDMR au fost suspendate din cauza încăpățânării președinților USR și PNL de a revendica aceeași funcție, cea de președinte al Camerei Deputaților. Există șanse ca discuțiile, care vor fi reluate duminică, să nu ducă la niciun rezultat înaintea zilei de luni, când partidele sunt convocate de președintele Klaus Iohannis la consultări. Care este adevăratul motiv pentru care funcția de președinte al Camerei Deputaților a devenit atât de importantă încât niciunul dintre cei doi nu poate renunța la ea?
Aparent, ar fi vorba despre ponderea puterii în interiorul viitoarei alianțe între PNL, USR PLUS și UDMR. Liberalii spun că ei au câștigat cele mai multe voturi la alegerile din 6 decembrie, cu 10% mai multe decât USR PLUS, și deci li se cuvine puterea în proporție de 2 treimi, o treime urmând să fie împărțită între USR PLUS și UDMR.
Cei de la USR PLUS cer ca împărțirea să fie făcută pe principiul 1 la 1 la 1, adică fiecare să primească în mod egal câte o funcție din cele trei de top: premier, președinte al Camerei Deputaților și președinte al Senatului. UDMR susține acest punct de vedere.
În fapt însă, discuțiile sunt blocate dintr-un motiv foarte simplu: atât Dan Barna cât și Ludovic Orban sunt deputați. Dacă unul dintre ei ar fi senator, negocierile ar fi mers mai ușor, pentru că unul dintre ei ar fi putut fi președinte al Camerei Deputaților, iar celălalt, președinte al Senatului.
De ce este crucial pentru Barna și Orban să fie președinți la Parlament?
Pentru că soarta ambilor depinde de funcțiile pe care le vor obține la aceste negocieri.
Dan Barna este masiv criticat și antipatizat în interiorul USR și chiar și în ecuația USR PLUS. Zilnic curg cereri din partea membrilor ca el și prietenul său, europarlamentarul Cristian Ghinea, despre care se spune că ar fi adevăratul șef al partidului, să își dea demisia.
Cu aceeași frecvență, membrii USR își anunță demisiile din partid în semn de protest față de politica dusă de Dan Barna, acuzat pentru epurările din interior, eliminarea tuturor opozanților și de rezultatul slab la alegeri.
Nu mai departe de ieri chiar și din echipa lui Allen Coliban, primarul de la Brașov, extrem de popular în interiorul USR, i s-a transmis lui Barna că ar fi momentul să își dea demisia.
În paralel cu problemele pe care le are în interiorul USR, Dan Barna are o mare problemă cu aliații de la PLUS. După congresul de aprobare a fuziunii între USR și PLUS, liderii PLUS, mult mai abili la negocieri și mai versați în strategiile politice, au dus în permanență o politică hegemonică, acaparând aproape în întregime politica alianței și țintind preluarea puterii totale în viitorul partid USRPLUS cât și la guvernare, acum.
Problemele lui Barna în USR
Înainte de alegerile parlamentare, Dan Barna a primit o lovitură la care, probabil din lipsă de experiență politică, nu se aștepta: Dacian Cioloș l-a anunțat că va candida pentru funcția de președinte al partidului unificat USRPLUS, la congresul din ianuarie.
Asta ar însemna că Barna, care a refuzat până acum să își dea demisia la cererea propriilor săi membri de partid, va pierde oricum funcția de președinte și probabil și orice altă funcție din structura de conducere a viitorului partid care se va naște oficial la acel Congres.
Pentru ca useriștii să înghită mai ușor mutarea tuturor sub comanda celor de la PLUS, oamenii lui Cioloș iau în calcul înființarea unei funcții de președinte executiv, un număr doi al partidului, care ar putea să meargă la USR, posibil la Cătălin Drulă.
Problemele lui Barna la negocierile pentru guvernare
Cei de la PLUS insistă, în mod interesant, la negocierile pentru guvernare de la Vila Lac, pentru o situație imposibilă, atât pentru PNL dar și pentru colegul lor, Barna.
Dacă PNL ia, teoretic, funcția de premier, iar Barna ar fi președinte la Camera Deputaților, PLUS vrea șefia Senatului. PLUS se consideră suficient de puternic în interiorul alianței USR PLUS încât să revendice și un echilibru instituțional între el și USR, prin reprezentare în primele funcții din stat.
Intenția este aceea de a-i împinge pe liberali să ofere la schimb funcția de vicepremier, însă ei nu îl văd aici pe Dan Barna, ci pe Dragoș Pâslaru. Această funcție ar trebui să fie una cu atribuții pe fonduri europene și gestionarea planului de reziliență, adică cel care va coordona cele 80 de miliarde de euro alocate României prin planul de reziliență al UE.
În concluzie, dacă Dan Barna va pierde și funcția de președinte al Camerei Deputaților, nu va mai fi nici președinte al USRPLUS, nu va fi nici vicepremier, își va încheia cariera politică pe postul de simplu deputat, fără relevanță și influență.
Ludovic Orban, fără șanse de supraviețuire politică dacă pierde șefia Camerei Deputaților
De partea cealaltă, Ludovic Orban împărtășește cu Dan Barna aceleași șanse de supraviețuire politică, în cazul în care nu ar primi funcția de președinte la Camera Deputaților.
Orban joacă all in la negocierile cu USR PLUS și UDMR, pentru că nu are altă soluție. Relația sa cu președintele Klaus Iohannis nu mai există după ce Orban i-a forțat acestuia mâna la desemnarea premierului. Președintele îl voia pe Nicolae Ciucă la șefia Guvernului, dar Orban a calculat că dacă Iohannis își instalează la Palatul Victoria un militar, care încă din prima zi i-a demantelat rețeaua de influență din Guvern, poziția sa de șef la PNL va fi amenințată și chiar anihilată.
În aprilie este așteptat un Congres al PNL la care Iohannis ar dori ca partidul să dea un semnal de schimbare și să înlocuiască garnitura de conducere. Schimbarea ar însemna, implicit, ca Ludovic Orban să nu mai fie președinte al partidului.
Chiar și în situația în care Florin Cîțu ar fi premier și Orban ar rămâne președinte la PNL, balanța de putere ar înclina către Klaus Iohannis, pentru că partidul va asculta de cei care împart bugetul și funcțiile - adică de premier și de președintele de la Palatul Cotroceni.
Rămâne de văzut dacă președintele Iohannis va interveni și în blocajul negocierilor pentru guvernare. Și mai ales dacă îi va cere lui Orban să renunțe la șefia Camerei Deputaților.
Solomonic, cei de la UDMR ar putea avea câștig de cauză. Pentru ca nici PNL nici USR PLUS să nu fie avantajate în această dispută, neutralitatea ar putea fi asigurată de Kelemen Hunor.
