Sari la conținut

Comisia Iordache continuă discuțiile pe Codurile penale. Propunerile trimise de Tudorel Toader

După o scurtă pauză, comisia specială condusă de Florin Iordache (PSD) a reluat dezbaterile pe propunerile de modificare a Codului penal și Codului de procedură penală. Dezbaterile continuă după ce, marți, ministrul Justiției, Tudorel Toader, a avertizat că Executivul are obligația să adopte o ordonanță de urgență de modificare a Codurilor dacă Parlamentul nu reușește să transpună Directiva europeană privind prezumția de nevinovăție până în aprilie 2018. Dacă modificările transmise de MJ Comisiei Iordache vor fi adoptate, anchetatorilor le va fi mult mai dificil să recurgă la supravegheri tehnice și la percheziții, dar și să dispună unele măsuri preventive.

ACTUALIZARE 17:30 Autorităţile publice nu se vor putea referi la persoanele suspectate sau acuzate ca şi cum acestea ar fi fost condamnate înainte de pronunţarea unei hotărâri definitive, au agreat parlamentarii din Comisia parlamentară specială condusă de Florin Iordache. Propunerea de amendare a Codului de procedură penală nu a fost însă supusă votului, comisia luând decizia de a realiza mai întâi un draft al iniţiativei de modificare a actului normativ.

„Înainte de pronunţarea unei hotărâri de condamnare definitive, declaraţiile publice şi deciziile oficiale provenind de la autorităţile publice nu se pot referi la persoanele suspectate sau acuzate ca şi cum acestea ar fi fost condamnate”, se arată într-un amendament propus de UDMR al Codul de procedură penală şi agreat de ceilalţi parlamentari din comisia specială, relatează News.ro.

Propunerea de modificare a articolului 4 privind prezumţia de vinovăţie din Legea 135/2010 (Codul de procedură penală) nu a fost supusă votului parlamentarilor, aceştia stabilind ca mai întâi să realizeze un draft al iniţiativei de modificare a actului normativ.

ACTUALIZARE 16.22. Comisia Iordache a convenit asupra unui prim amendament la Codul de procedură penală: „Înainte de pronunțarea unei hotărâri de condamnare definitive, declarațiile publice și deciziile oficiale provenind de la autoritățile publice nu se pot referi la persoanele suspectate sau acuzate ca și cum acestea ar fi fost condamnate definitive”.

Amendamentul, alineat nou la art. 4 din Codul de procedură penală, a fost propus de UDMR și pare să fie acceptat și de PSD, PNL și USR. Votul urmează a se da ulterior.

Inițial, PSD-ALDE au propus: „În cursul urmăririi penale și al judecării cauzei în procedură de cameră preliminară sunt interzise comunicările publice, declarațiile publice precum și furnizarea de alte informații, direct sau indirect, provenind de la autorități publice sau orice alte persoane fizice sau juridice referitoare la faptele și persoanele ce fac obiectul acestor proceduri”.

Reprezentanții procurorilor au solicitat respingerea amendamentelor formulate la art. 4.

------

Secretarul de stat Mariana Moț arată că Ministerul Justiției dorește să înlocuiasă în Codul de procedură penală sintagmele „suspiciune rezonabilă” și „dubiu rezonabil” cu sintagma „probe temeinice”. Potrivit secretarului de stat, argumentele sunt cele prezentate marți de Tudorel Toader.

Reprezentanții USR se declară nemulțumiți de modul în care Ministerul Justiției și-a transmis propunerile de modificare și față de absența de la dezbateri a ministrului Tudorel Toader.

„Nu e doar o modificare de semantică”, argumentează deputatul USR Stelian Ion.

Concret, MJ dorește modificări la articolele 61, 64, 71, 77, 124, 125, 138, 139, 140, 146, 147, 148, 150, 152, 154, 157, 158, 159, 165, 170, 185, 202, 215, 217, 218, 221, 223, 231, 305, 493 din Codul de procedură penală.

Art. 61 alin. 1, care prevede că „ori de câte ori există o suspiciune rezonabilă cu privire la săvârşirea unei infracţiuni, sunt obligate să întocmească un proces verbal despre împrejurările constatate” ar urma să devină „ori de câte ori există probe sau indicii temeinice cu privire la săvârşirea unei infracţiuni, sunt obligate să întocmească un proces verbal despre împrejurările constatate”.

Mai departe, art. 77 ar urma să se modifice astfel încât să se numească suspect „persoana cu privire la care, din probele sau indiciile temeinice existente în cauză rezultă că a săvârşit o faptă prevăzută de legea penală” (în loc de „persoana cu privire la care, din datele şi probele existente în cauză, rezultă bănuiala rezonabilă că a săvârşit o faptă prevăzută de legea penală”).

Similar, ar urma să se modifice definiția martorului amenințat. Statutul de martor amenințat ar urma să fie acordat „în cazul în care există probe sau indicii temeinice din care rezultă că viaţa, integritatea corporală, libertatea, bunurile sau activitatea profesională a martorului ori a unui membru de familie al acestuia ar putea fi puse în pericol ca urmare a datelor pe care le furnizează organelor judiciare sau a declaraţiilor sale” (în loc de „în cazul în care există o suspiciune rezonabilă că viaţa, integritatea corporală, libertatea...”).

Și în privința supravegherii tehnice, MJ dorește să înlocuiască sintagmele. Prin urmare, supravegherea tehnică ar urma să se facă doar dacă „există probe sau indicii temeinice cu privire la pregătirea sau săvârşirea unei infracţiuni dintre cele prevăzute la alin. (2)” (în loc de „există o suspiciune rezonabilă cu privire la pregătirea sau săvârşirea...”).

Mult îngreunată ar fi procedura și în cazul reținerii, predării și percheziționării trimiterilor poștale, deoarece aceste măsuri ar urma să fie dispuse doar dacă „există probe sau indicii temeinice cu privire la pregătirea sau săvârşirea unei infracţiuni”.

Pe același raționament, mai greu ar urma să se facă și autorizarea folosirii investigatorilor sub acoperire, obținerea datelor de trafic și de localizare, perchezițiile domiciliare ori a bunurilor aflate la domiciliu, perchezițiile corporale, predarea obiectelor, înscrisurilor sau a datelor informatice și autopsia medico-legale.

Totodată, prin înlocuirea sintagmei „suspiciune rezonabilă” cu sintagma „probe sau indicii temeinice”, se vor lua mai greu unele măsuri preventive, precum controlul judiciar și arestul la domiciliu, arestul preventiv.

De asemenea, urmărirea penală ar urma să înceapă doar „atunci când există probe din care să rezulte că o anumită persoană a săvârşit fapta pentru care s-a început urmărirea penală şi nu există vreunul dintre cazurile prevăzute la art. 16 alin. (1)”, în loc de „atunci când există probe din care să rezulte bănuiala rezonabilă că o anumită persoană a săvârşit fapta pentru care s-a început urmărirea penală şi nu există vreunul dintre cazurile prevăzute la art. 16 alin. (1)”.

„Opinăm că prin amendamentele propuse se asigură o limitare a caracterului subiectiv al aprecierii îndeplinirii condițiilor prevăzute de lege în aplicarea dispozițiilor legale de către organele judiciare”, se arată în documentul trimis de Ministerul Justiției.

Comisia specială condusă de Florin Iordache a încheiat marți dezbaterile generale asupra propunerilor de modificare a Codului penal și Codului de procedură penală. Propunerile formulate în prima fază de parlamentarii PSD, ALDE, UDMR și PNL au fost aspru criticate de reprezentanții Parchetului General, DNA și DIICOT.

Profitând de transpunerea Directivei UE 2016/343 a Parlamentului European și a Consiliului din 9 martie 2016 privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumției de nevinovăție, parlamentarii puterii au formulat 62 de amendamente la Codul de procedură penală și cinci amendamente la Codul penal. De unele dintre modificări ar beneficia liderii PSD şi ALDE, Liviu Dragnea şi Călin Popescu Tăriceanu, în dosarele penale pe care le au.

Direcția Națională Anticorupție a avertizat că modificările pe care majoritatea PSD-ALDE-UDMR intenționează să le aducă Codului penal și Codului de procedură penală „vor avea un efect devastator asupra anchetelor penale, deoarece elimină instrumentele legale indispensabile prin care organele de anchetă pot investiga infracțiunile”.

La rândul său, DIICOT a avertizat că, în cazul adoptării amendamentelor formulate de parlamentari, circa 1.200 de dosare anti-drog lunar vor fi blocate din primul moment post-modificare.

Obligativitatea transpunerii Directivei UE „este un pretext pentru a modifica arhitectura procesului penal, în sensul îngreunării până la lipsirea de eficiență a actului de urmărire penală”, a arătat și Ministerul Public printr-un comunicat.

Câteva sute de magistraţi au protestat, luni, în faţa instituţiilor, faţă de modificarea legilor justiţiei, dar şi faţă de modificarea Codurilor penale.

În Capitală, aproximativ 500 de magistraţi au protestat în tăcere, luni seară, pe treptele Curţii de Apel Bucureşti, proteste similare ale magistraţilor având loc şi la Constanţa, Cluj-Napoca, Iași Brăila, Slatina sau Braşov.

Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, Mariana Ghena, a trimis, luni, o scrisoare deschisă preşedintelui Comisiei parlamentare speciale pentru legile justiţiei, Florin Iordache, în care îi cere să acorde timp Consiliului pentru a se consulta cu corpul magistraţilor. Ea precizează că faptul că magistraţii au ajuns să protesteze trebuie să dea de gândit societăţii şi Parlamentului.