Mediul online este „vag” reglementat, iar navigarea pe Internet poate uneori să devină periculoasă, a transmis, miercuri, la o dezbatere în cadrul Colegiului Național „Gheorghe Lazăr” din București, ministrul Justiţiei, Alina Gorghiu, care a subliniat că pentru un copil este destul de dificil să facă diferenţa între o pagină online care oferă informaţii corecte, cu o componentă educaţională, şi una care îi solicită datele de contact, care accesează locaţia, care afişează conţinut neadecvat sau informaţii neverificate, potrivit Agerpres. Ea a spus că cyberbullying-ul este o „nenorocire” și i-a îndemnat pe elevi să nu-și amenințe colegii sau să publice înregistrări și poze compromițătoare cu aceștia, în caz contrar fiind susceptibili de dosar penal. De asemenea, un studiu realizat de organizaţia „Salvaţi Copiii” arată că 41% dintre copiii care spun că li s-au solicitat imagini cu conţinut cu caracter sexual pe internet afirmă că cel care a făcut acest lucru era un adult. 20% dintre fete afirmă acest lucru, comparativ cu 7% dintre băieţi.
Ministrul Gorghiu a participat la o dezbatere prilejuită de lansarea celei de-a doua ediţii a Ghidului Siguranţei pe Internet, găzduită de Colegiul Naţional „Gheorghe Lazăr”.
„Generaţia voastră este extrem de expusă dezinformării, este foarte vulnerabilă la fake news, la manipulare prin publicitate, la campanii de marketing agresiv. Noi astăzi nu vorbim de avantajele Internetului, eu vreau să vă vorbesc de lucrurile care sunt problemă, mai puţin sănătoase pentru voi. (...) Vreau să priviţi dezinformarea şi fake news-ul în online ca lucruri realmente periculoase atunci când vine vorba de sănătate, de siguranţă, atunci când vine vorba de opţiuni pe care tu le iei în viaţă şi pe care le consideri foarte importante”, le-a transmis Gorghiu elevilor.
Conform acesteia, Ministerul Justiţiei are în atenţie mai multe fenomene care se manifestă pe Internet, cu impact negativ asupra dezvoltării personale a copiilor, precum hate speech-ul, cyberbulling-ul sau achiziţia de substanţe psihoactive, şi i-a îndemnat pe elevi să raporteze astfel de cazuri autorităţilor.
„Avem o lege, avem un text pentru hate speech în legislaţie. Pe scurt, reprezintă incitarea la ură, la violenţă, la discriminare. Am făcut de Ziua Romilor un eveniment la Senatul României şi am primit nişte comentarii. O să încerc să reproduc unul din memorie - «Decât să-i văd la evenimente la Senat, mai bine dau foc la clădire ca să moară toţi». Acesta este genul de mesaj instigator la ură faţă de o anumită categorie, faţă de o anumită minoritate, faţă de nişte oameni care au anumite trăsături. Genul acesta de comentariu este exemplu-şcoală de comentariu care produce diviziune, duce la săvârşirea de infracţiuni şi majoritatea nu le raportăm.
Îmi doresc foarte mult ca, după discuţia mea cu voi astăzi, atunci când vedeţi un comentariu pe care îl simţiţi negativ la adresa caracteristicilor personale diferite de ale altora să le raportaţi, să raportaţi acel comentariu ca fiind discriminatoriu”, a menţionat Alina Gorghiu.
Ea a adăugat că cyberbullying-ul este „o altă nenorocire” care se întâmplă în online.
„Ameninţarea constantă, de exemplu, a colegului de şcoală sau a colegului de bancă cu publicarea pe internet a unui filmuleţ compromiţător în faţa prietenilor sau publicarea unor poze compromiţătoare cu colega de şcoală (...) - publicarea acestor poze în ipostaze stânjenitoare cu colegii dumneavoastră este un lucru păcătos. Nu aşa deveniţi cool, nu aşa deveniţi populari în şcoală, ci aşa deveniţi susceptibili de dosar penal”, a subliniat ministrul Justiţiei.
O a treia tematică gestionată de Ministerul Justiţiei vizează achiziţia online de substanţe psihoactive şi de droguri.
„Darknet-ul este un termen pe care sigur îl cunoaşteţi, probabil că aţi navigat la un moment dat pe aceste pagini şi probabil că ştiţi colegi care ajung destul de des pe darknet. A comanda droguri pe internet e tot infracţiune, nu trebuie să te duci la colţul străzii să le cumperi de la dealer, poţi să le iei sigur de pe net, încercăm să monitorizăm aceste site-uri, încercăm să fim atenţi din punct de vedere al instituţiilor statului, însă ele există”, a atenţionat Gorghiu.
Conform acesteia, violenţa în online trebuie prevenită, iar Guvernul a elaborat o lege care se referă la extinderea ordinului de protecţie şi pentru infracţiuni din spaţiul virtual.
„Am reuşit să elaborăm o lege care se referă la extinderea ordinului de protecţie, pentru că până astăzi, în România, există doar ordinul de protecţie pentru violenţă în sânul familiei. Acest tip de violenţă în familie este reglementat şi beneficiezi de un ordin de protecţie dat de Poliţie sau de instanţă atunci când există fapte de violenţă. Însă violenţa nu există doar în sânul familiei, violenţa există în afara familiei şi este violenţă de orice fel şi nu doar pe stradă, această violenţă se manifestă foarte - foarte apăsat şi în mediul online.
Legea a trecut de Senat, va ajunge în Camera Deputaţilor. Ordinul de protecţie se extinde la orice fel de membru al societăţii, nu trebuie să fii membru al familiei, şi pentru orice tip de infracţiune, inclusiv cele din mediul online pentru a ne putea simţi protejaţi”, a evidenţiat Alina Gorghiu.
La rândul său, ministrul Ligia Deca a arătat că petrecerea îndelungată de timp în faţa calculatorului de către elevi presupune şi respectarea unor reguli de conduită, iar rolul Ministerului Educaţiei este acela de a educa aceste comportamente în socialul digital.
„Odată ce petreci între şase şi opt ore pe zi, conform studiului Salvaţi Copiii, în online, de fapt noi trăim în online. (...) Aceasta înseamnă că toate protecţiile şi toate regulile de conduită pe care le avem în relaţiile sociale între noi se transferă în online. Dacă nu înjuri pe cineva faţă în faţă, nu ai voie să înjuri nici în online. Dacă nu te legi de caracteristicile fizice, psihologice ş.a.m.d. ale cuiva când discuţii într-un grup de prieteni, nu o faci nici în online. Dacă nu eşti îmbrăcat necorespunzător atunci când umbli pe stradă, atunci nu pui o fotografie în care nu eşti îmbrăcat corespunzător nici în online, deci nu mai este un spaţiu privat de multă vreme. (...) Orice interacţiune în online are repercursiuni psihologice, emoţionale”, a afirmat Deca.
Ea a informat că 100.000 de cadre didactice urmează să fie formate pentru a creşte nivelul de competenţă digitală, urmând să se includă în pregătire şi facilitarea siguranţei în online.
„După ce va fi făcută o evaluare iniţială, să încercăm, în funcţie de nivelul de competenţă existent, să creştem şi unele cadre didactice să poată deveni ghizi reali în ceea ce înseamnă navigarea pe Internet şi, mai mult, să devină cei care îmbunătăţesc acest ghid al utilizării în siguranţă a internetului. (...) Odată ce reuşim să punem la un loc resursele statului cu ceea ce fac ONG-urile de multă vreme, cu ceea ce face privatul de multă vreme, cu ceea ce fac familiile sau poate cultele (...), să putem să facem mai mult împreună”, a transmis Ligia Deca.
Prezentă la dezbatere, Natalia Intotero, ministrul Familiei, a evidenţiat necesitatea informării corecte şi a elaborării unor politici publice pentru tineri, adaptate la ceea ce îşi doresc aceştia. Ea a evidenţiat rolul părinţilor, arătând că aceştia trebuie să-şi facă mai mult timp pentru copii, indiferent de vârstă, să fie mai apropiaţi de cadrele didactice, iar triunghiul şcoală - familie - autorităţi, societate să funcţioneze perfect.
„Într-o eră digitală în care doar 46% dintre tinerii români raportează competenţe digitale de bază, responsabilitatea de a educa şi proteja generaţia viitoare în mediul online nu a fost niciodată mai mare. Acest ghid răspunde acestei nevoi urgente, asigurându-se că toţi copiii sunt pregătiţi şi protejaţi în faţa provocărilor digitale ale secolului XXI. O navigare informată şi sigură pe Internet este esenţială în dezvoltarea cognitivă şi socială a tinerilor. În plus, într-o lume în continuă digitalizare, capacitatea de a distinge şi de a se proteja de potenţialele pericole online devine o competenţă fundamentală pentru fiecare individ. Sperăm ca acest ghid să devină o resursă nelipsită în toate sălile de clasă din şcolile din România şi să îi ajute pe elevi şi profesori deopotrivă”, a declarat Gabriela Alexandrescu, preşedinte executiv al Organizaţiei Salvaţi Copiii România.
Potrivit unei cercetări realizate de organizaţia Salvaţi Copiii, între 66% şi 84% dintre copii au postat conţinut online în ultimul an, iar cei mai puţini au fost cei care au făcut acest lucru pe reţelele sociale (66%), urmaţi de cei care au postat într-un joc online (69%), în mesageria privată (81%) şi în cadrul unui grup sau forum (84%).
Studiul arată că riscul cel mai mare de transmitere a informaţiilor personale este prin mesageria privată, unde fetele au afirmat că au făcut acest lucru într-o măsură semnificativ mai ridicată decât băieţii (86% vs 72%). Îngrijorător este faptul că 41% dintre cei care spun că li s-au solicitat imagini cu conţinut cu caracter sexual pe internet afirmă că cel care a făcut acest lucru era un adult: 20% dintre fete afirmă acest lucru, comparativ cu 7% dintre băieţi, mai relevă cercetarea.
Editor : A.C.
