Klaus Iohannis se întâlneşte luni cu miniştrii Apărării, de Interne şi de Externe

Foto: presidency.ro

Discuţiile vizează domeniile de care şeful statului este direct răspunzător, potrivit Constituţiei, potrivit unor surse politice citate de Mediafax.

Potrivit Constituţiei, preşedintele reprezintă statul român în străinătate şi încheie tratate internaţionale în numele României, după ce acestea sunt negociate de către Guvern.

De la aderarea la Uniunea Europeană, în 2007, România a fost reprezentată la Consiliul European de preşedinte, putând fi numărate pe degete summit-urile şefilor de stat şi de guvern unde a participat premierul român.

În privinţa reprezentării internaţionale, Constituţia nu conţine prevederi clare. Ultima revizuire cu acest obiect a avut loc cu mult timp înainte de aderare, astfel că, în urma unor divergenţe între fostul preşedinte Traian Băsescu şi premierul Victor Ponta, Curtea Constituţională a decis, în iunie 2012, că şeful statului participă la reuniunile Consiliului European, această atribuţie putând fi însă delegată de către acesta, în mod expres, prim-ministrului.

Şeful statului este şi cel care acreditează şi recheamă, la propunerea Executivului, reprezentanţii diplomatici ai României. În acelaşi timp, reprezentanţii diplomatici în România ai altor state sunt acreditaţi pe lângă preşedintele României.

Constituţia prevede şi faptul că preşedintele este comandantul forţelor armate. În această calitate, el poate declara, după aprobarea Parlamentului, mobilizarea parţială sau totală a forţelor armate, iar în caz de agresiune armată împotriva ţării ia măsuri pentru respingerea acesteia.

Preşedintele este cel care instituie starea de asediu sau starea de urgenţă. Şi tot el îndeplineşte funcţia de preşedinte al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării - autoritatea administrativă autonomă care organizează şi coordonează unitar activităţile ce privesc apărarea ţării şi siguranţa naţională.