Mathias Cormann, șeful OCDE: Contribuțiile sociale sunt prea mari în România. Sistemul de impozitare lovește în cei cu salarii mici
România ar trebui să schimbe actualul sistem de impozitare, care lovește în angajații cu salarii mici. O spune șeful organizației celor mai dezvoltate țări din lume - OCDE, Mathias Cormann, într-un interviu pentru Digi24. Din cauza contribuțiilor sociale mari, care înghit 35% din venitul brut, mulți români continuă lucreze „la neagru”. Ca cei cu venituri mici să dea mai puțin la stat, cei care câștigă mai bine ar trebui să dea mai mult. Acesta recomandă practic României trecerea la un sistem de impozitare progresiv. Șeful clubului celor mai bogate țări a subliniat în interviul pentru Digi24 necesitatea ca statul să-și crească veniturile, dar și despre posibilitatea creșterii taxei pe valoare adăugată ca ultimă soluție în cazul în care finanțele țării rămân dezechilibrate. România vrea să adere la OCDE în 2026.
Cristina Sbîrn, jurnalist Digi24: Una dintre recomandările făcute de către OECD, dar și de alte organizații internaționale, e ca România să-și scadă deficitul prin creșterea conformării și generarea de venituri mai mari. Cum credeți că poate România să facă asta? Putem lua în considerarea creșterea taxelor de anul viitor sau poate creșterea cotei de TVA-ului tot de anul viitor?
Mathias Cormann, secretar general al OCDE: În mod clar bugetul este pe deficit și proiecțiile arată o creștere a datoriei publice, asta într-o perioadă când presiunea fiscală, presiunea cheltuielilor, atât structurale, cât și a celor generate de factorilor externi, crește. Iar veniturile fiscale ale României raportate la PIB sunt scăzute (comparativ cu alte state din OECD, n.red.). Este pe un trend descendent dacă este să ne uităm în trecut și este clar sub standardele OECD.
Sunt multe lucruri pe care credem că România ar trebui să le facă. Cu siguranță, asigurarea respectării legislației în vigoare este importantă. Există îmbunătățiri care ar trebui făcute în ce privește folosirea tehnologiei digitale, automatizarea colectării de taxe și îmbunătățirea generală a calității aplicării legislației fiscale. Credem că România ar trebui să elimine un număr destul de mare de excepții fiscale care nu sunt bine motivate, excepții de la plata impozitul pe venit, excepții de la palta taxelor care revin companiilor și unele excepții când vine vorba de TVA.
O bună politică fiscală înseamnă că taxele sunt eficiente în economie, că sunt prietenoase, dar și că sunt corecte și echitabile. În acest moment, viziunea noastră este că în România există posibilitatea de a analiza nivelul de impozitare, dar și de a analiza, de asemenea, mixul de impozite și modul în care este conceput sistemul fiscal. Iar acesta este cu siguranță un aspect pe care îl includem în cadrul evaluării noastre.
Cristina Sbîrn: Am văzut în raport, dar și în declarația dumneavoastră de mai devreme, că majoritatea țărilor OECD au impozitare progresivă, este o recomandare și pentru România să ia în considerare. De ce ar trebui să facem asta?
Mathias Cormann: Sistemul de taxe și transferuri din România poate fi îmbunătățit. Așa cum am spus mai devreme, un sistem bun de impozitare este un sistem care este eficient, care distorsionează cel mai puțin economia, care afectează cel mai puțin creșterea economică și oportunitățile de dezvoltare, care acordă o recompensă pentru efort și o recompensă pentru risc.
Dar trebuie să existe și un accent pe corectitudinea și echitatea sistemului, unde prin sistemul de impozitare unele dintre inegalitățile sau oportunitățile de la niveul societății în general sunt ajustate, iar impozitarea progresivă reprezintă o modalitate de a face asta. Dar o altă zonă spre care, credem noi, că Guvernul ar trebui să se uite este nivelul foarte înalt al contribuțiilor sociale, care are impact în special asupra costurilor de angajare pentru muncitorii cu venituri mici.
În prezent există un număr mare de angajați care lucrează în economia „gri” din cauza nivelului contribuțiilor sociale care înghit mult din venitul brut.
Cristina Sbîrn: Voi insista asupra răspunsului privind creșterea TVA-ului.
Mathias Cormann: Nu este un răspuns ușor de dat. Atunci când vine vorba de TVA, prima prioritate ar trebui să fie creșterea bazei de impozitare.
Cristina Sbîrn: Timp de mulți ani, România a considerat impozitul pe venitul personal de 10% și pe cel pentru companii de 16%, precum și forța de muncă ieftină reprezentând punctele sale forte în atragerea investitorilor străini. În acest moment lucrurile sunt pe cale să se schimbe. Creșterea fiscalității este inevitabilă. Și există presiuni în creșterea salariilor, deoarece muncitorii sunt din ce în ce mai greu de găsit. Care credeți că sunt punctele forte ale României? MUSCA Și ce putem face să obținem noi puncte forte în atragerea investitorilor privați?
Mathias Cormann: În primul rând, este vorba de echilibru. E corect că atunci când concepi un sistem fiscal, trebuie să ne asigurăm că sistemul fiscal este cât mai favorabil creșterii economice.
Este de asemenea important să genereze veniturile necesare pentru guvern într-un mod eficient, cu cât mai puține distorsiuni în piață și într-un mod corect și echitabil pentru a se investi în educație, în dezvoltarea competențelor și în toate elementele care vor continua să facă forța de muncă din România competitivă pentru viitor.
Iar pentru asta, Guvernul trebuie să-și ofere resursele fiscale pentru a putea face acest lucru.
Cristina Sbîrn: Dacă e să trecem de la aspectul fiscalitate, cum pot autoritățile române să găsească alte modalități prin care să ajute mediul de afaceri, sau măcar să nu-i pună piedici?
Mathias Cormann: Autoritățile din România pot crește eforturile pentru a fi mai prietenoase cu mediul de afaceri, și pot face asta, în primul rând prin a oferi predictibiliate în promovarea de politici publice, fie că este vorba de taxe sau de alte aspecte. Este important să se continue pe acest drum al consolidării luptei împotriva corupției și legislației privind integritatea angajaților de la stat.
La final, este vorba de o serie întreagă de factori diferiți care ar trebui să se unească pentru a continua să stimuleze investițiile publice și pe cele private. Și cred că prin procesul de aderare la OECD, și pe măsură de investitorii și întreprinderile văd că România trece prin procesul de aderare, care este o cale foarte sistematică și rigururoasă de aliniere la cele mai înalte standarde și cele mai bune practici recunoscute la nivel internațional, asta va ajuta România și brandul său la nivel internațional atunci când vine vorba de atragerea de investitori.
Cristina Sbîrn: Mi-aș dori acum să vorbim puțin și despre sectorul energetic și despre politica climatică. Una dintre recomandările făcute de OECD în raport este creșterea ratelor de impozitare a energiei și eliminarea treptată a subvențiilor pentru combustibilii fosili pentru a stimula un comportament cu emisii reduse de carbon. Puteți detalia acest subiect?
Mathias Cormann: Dacă doriți să aveți emisii nete zero, iar România spune că dorește să ajungă la emisii nete zero până în 2050, atunci trebuie să vă asigurați că prin politici publice stimulați comportamentul corect și descurajați comportamentul greșit.
Noi sugerăm că nu ar trebui să existe subvenții publice care să conducă efectiv comportamentul de distorsionare pentru a polua mai mult.
Subvențiile pentru combustibilii fosili sunt extrem de scumpe. În plus, atât de mulți oameni beneficiază de subvențiile pentru combustibili fosili, oameni care nu prea au nevoie de ele. Și așa cum am spus, asta distorsionează comportamentul: în loc să conducă la reducerea emisiilor, de fapt, încurajează continuarea poluării. Așadar, ceea ce am sugera este să se economisească bani neacordând aceste subvenții și să se crească veniturile penalizând comportamentul poluant.
Economiile astfel obținute sau veniturile mai mari le puteți folosi pentru a oferi sprijin acelor gospodării și acele familii care chiar au nevoie de acest sprijin. Deci, în loc să oferiți sprijin general printr-o subvenție, care este disponibilă la scară largă, sau în loc să oferiți un sprijin general prin menținerea unor costuri mai mici, este mult mai bine să economisiți acești bani sau să strângeți mai multe venituri și apoi să folosiți acei bani oferindu-le un sprijin mai bun, orientat, acelor oameni care chiar au nevoie.
Cristina Sbîrn: Care credeți că vor fi cele mai mari provocări pentru România în domeniul politicii climatice?
Mathias Cormann: Va fi important să accelerăm tranziția de la cărbune. Este adevărat că, în prezent, energia nucleară și cea regenerabilă reprezintă 60% din producția de energie. Dar impulsul către trecerea la energia din sursele regenerabile a încetinit oarecum. Așadar, este nevoie de impulsionarea în continuare a producerii de energie verde.
Rețeaua are nevoie de investiții substanțiale pentru a putea prelua creșterea ofertei de energie din surse regenerabile. Și al treilea lucru pe care l-aș spune este că, în ceea ce privește piața muncii și implicațiile tranziției la energia verde, este foarte important să ne asigurăm că există o forță de muncă care este instruită pentru a asigura această tranziție către energia verde.
Cristina Sbîrn: Unul dintre sectoarele în care ați văzut ca noi mai avem multe de făcut este cel al companiilor de stat. România încă are o mulțime de oameni necalificați susținuți de partide cu poziții înalte în companiile de stat, în ciuda faptului că are o legislație privind guvernanța corporativă. Cum vedeți acest aspect? Și care sunt recomandările dumneavoastră pentru autoritățile române?
Mathias Cormann: Cadrul legal este acolo. Este acum este o chestiune de implementare eficientă și, desigur, vom continua să monitorizăm implementarea. După cum am spus, nu ne uităm doar la legislație înainte de a lua o decizie cu privire la posibilitatea aderării. Ne uităm la legislație, ne uităm la politici și ne uităm și la practici.
Editor : Liviu Cojan
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
