15 deputați de la PNL și unul de la PSD au depus, la Camera Deputaților o inițiativă legislativă de modificare a legii electorale. E un proiect de lege cu un singur articol, prin care se propune ridicarea pragului electoral de la 5% la 7% pentru partidele politice care vor să aibă reprezentare parlamentară.
În expunerea de motive a acestei inițiative legislative autorii spun că “rezultatele alegerilor derulate în ultimii 20 de ani la nivelul Camerei Deputaților și Senatului au determinat o fragmentare politică importantă. Acest lucru s-a repercutat asupra dificultății constituirii unor majorități parlamentare stabile, care să genereze o stabilitate politică și o stabilitate guvernamentală”. Inițiatorii reamintesc că în ultimele două legislaturi Parlamentul a acordat un vot de investitură pentru un număr de șapte guverne (Grindeanu, Tudose, Dăncilă, Orban de două ori, Ciucă și Ciolacu).
“Având în vedere faptul că, în anul 2024, vor avea loc alegeri pentru Camera Deputaților și Senat și că, în actualul context internațional România are nevoie de stabilitate politică și economică pentru următorul ciclu electoral, propunem următoarele modificări legislative: - Majorarea pragului electoral de la 5% la 7% din totatul voturilor valabil exprimate la nivel naţional pentru a asigura formarea unor majorități stabile și stabilitate guvernamentală; - Eliminarea unei prevederi discriminatorii din cuprinsul articolului 94, alin.(2), respectiv coesistența unui alt prag (”20% din totalul voturilor valabil exprimate în cel puţin 4 circumscripţii electorale pentru toţi competitorii electorali”), în condițiile în care senatorii/deputații reprezintă, potrivit Constituției României (art.61), reprezintă în integralitate poporul român, nu doar în 4 circumscripții electorale”, se mai spune în expunerea de motive a proiectului de lege.
Reamintim că PSD și PNL, împreună cu grupul minorităților naționale, dispun de o majoritate confortabilă în Parlamentul României. Această majoritate a fost și mai mare până de curând, când din ea făcea parte și UDMR. Formațiunea condusă de Kelemen Hunor nu a mai reușit să se înțeleagă cu PSD și cu PNL la formarea noului guvern condus de Marcel Ciolacu, astfel că UDMR a intrat în Opoziție.
Proiectul de lege de modificare a legii electorale a fost semnat de 15 parlamentari de la PNL: Barcari Rodica-Luminiţa, Burciu Cristina, Cazan Laurenţiu-Nicolae, Cozma Adrian-Felician, Dumitru Florian-Emil, Giugea Nicolae, Hărătău Elena, Molnar Ervin, Morar Olivia-Diana, Muraru Iulian-Alexandru, Özmen Oana-Marciana, Popescu Pavel, Rujan Dumitru, Stângă George-Cătălin, Stoian Maria. :i de un singur deputat de la PSD, Radu Cristescu.
Analistul Cristian Pârvulescu: “Țările care vor să construiască o democrație nu ridică pragul, ci îl scad”
Analistul politic Cristian Pârvulescu a comentat pentru Digi24.ro propunerea celor de la PNL. El consideră că “o astfel de propunere nu este democratică” și reamintește că liberalii și partenerii lor din CDR au adoptat în anul 2000 o modificare similară, respectiv ridicarea pragului de la 3% la 5%, fapt care a dus la dispariția țărăniștilor din Parlament. Redăm întreg comentariul lui Pârvulescu: “Pragul electoral de 5% este deja un prag electoral foarte mare, care are consecințe asupra reprezentării democratice în România. Pragul de 7% este unul imens. Țările care vor să construiască o democrație nu ridică pragul, ci îl scad. Spre exemplu la 2%, uneori chiar la 1%, sunt și praguri de sub 1%, de 0,8% în Occident. Acest prag va acționa împotriva partidelor mici. Nu va afecta în nici un fel AUR, poate afecta în anumite condiții USR și cu siguranță REPER va fi afectat. UDMR va fi afectat în egală măsură. Dacă acest proiect de lege este îndreptat împotriva UDMR este cu atât mai rău. Pentru că eliminarea reprezentării UDMR va complica foarte mult ecuația etnică. Cu riscuri pe care nu le putem calcula în momentul de față. O astfel de propunere nu este democratică. Ne trimite către Turcia, nu spre Olanda. Ridicarea pragului în anul 2000, cu ieșirea PNȚCD din Parlament, a avut ca și consecință întărirea extremei drepte, cu un PRM care a fost umflat în mod artificial și care a generat probleme cu care ne confruntăm și astăzi. Adică a întărit tendința extremistă în electoratul românesc”.
