Undă verde pentru hidrocentrale în arii protejate. Senatorul Daniel Zamfir: Curentul electric e mai important decât cuibul unei păsări
Invocând criza energetică, senatorii au aprobat un proiect de lege controversat, care ar înlesni finalizarea unor hidrocentrale la care lucrările au fost sistate, în urmă cu mulți ani, pentru a proteja mediul. „Curentul electric este mai important decât o pasăre” a fost răspunsul senatorului Daniel Zamfir, unul dintre inițiatorii legii, la criticile organizațiior de mediu. După votul din Senat, proiectul de lege va fi trimis pentru dezbatere și aprobare către Camera Deputaților.
Pe Jiu, singurul râu sălbatic din țară, potrivit activiștilor de mediu, statul a început în anii 2000 construcția a două hidrocentrale, la Bumbești și la Dumitra. În 2017 lucrările s-au oprit, deși investiţia era aproape de finalizare. Motivul: zona Defileul Jiului fusese declarată între timp arie naturală protejată, iar în baza noului statut, organizaţiile de mediu au contestat autorizaţiile emise şi au avut câştig de cauză.
Din același motiv s-au sistat lucrările și la hidrocentrala de pe Valea Răstoliţei, în Munţii Călimani, unde activiștii de mediu spun că s-ar pune în pericol habitatul şi chiar existenţa lostriţei.
Un proiect de lege din Parlament vrea, însă, deblocarea acestor proiecte, precum și a altor șase investiții în producția de energie electrică din surse hidro.
„Astăzi este mult mai important curentul electric decât o păsărică care și-a mutat cuibul un kilometru mai încolo. Haideți, vă rog eu frumos, cu toată dragostea pentru păsărele și vă pot proba că eu însumi dau de mâncare la păsărele”, a declarat la dezbateri senatorul PSD Daniel Zamfir.
„Discutăm de energie, uitându-ne la un consum mediu, care ar putea alimenta peste 3 milioane de gospodării. Și din punct de vedere al impactului asupra mediului, uitându-ne la centralele aflate în exploatare, cred că am creat habitate, nu am distrus habitate. Puteți să vedeți pe Transfăgărășan urșii care salută trecătorii, deci se simt bine”, a argumentat, la rândul său, Bogdan Badea, președintele directoratului de la Hidroelectrica.
Continuarea lucrărilor și punerea în funcțiune cel puțin a celor două hidrocentrale de pe Defileul Jiului va avea efecte devastatoare asupra mediului fără ca măcar energia produsă să fie măcar una semnificativă, spun, pe de altă parte, activiștii de mediu.
„200 MW puterea lor instalată, cu darnicie de la noi, dacă exista debite. Noi am cerut raport de la Apele Române, îl putem prezenta, care ne spune că 7 luni pe an Jiul nu are debitul necesar să asigure functionarea acestora”, arată Dan Trifu, președintele Federației Coaliția Natura2000.
Și chiar dacă ar produce la capacitate maximă, spun ONG-urile specializate protejarea naturii, aceste investiții nu rezolvă deficitul de producție de energie electrică pe care România îl are acum. Potrivit Hidroelectrica, finalizarea lucrărilor și punerea în funcțiune a celor două hidrocentrale de pe Jiu și a celei de la Răstoliţa, care sunt și cele mai avansate, ar putea dura circa doi ani și jumătate și ar necesita investiții de câteva sute de milioane de lei.
În 2021, importurile nete de energie ale țării noastre au fost de aproximativ 2,2 TWh.
Editor : Luana Pavaluca
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
