Primarul comunei Ceatalchioi a cerut sprijin pentru locuitorii satului Plauru, aflat la cel mult 300 de metri de portul Izmail care a fost atacat masiv în ultima perioadă. El a discutat cu ministrul Apărării posibilitatea ca cei care doresc să fie strămutați și să primească mâncare și cazare, așa cum primesc și cei din Ucraina.
Tudor Cernega, a cerut autorităţilor sprijin pentru locuitorii satului Plauru, care de mai mult de o lună semnalează faptul că dronele ruseşti care atacă portul ucrainean Izmail le survolează casele şi unele dintre ele cad foarte aproape de localitate. Unii tulceni din comuna Ceatalchioi spun însă că nu vor să plece din satele în care s-au născut.
"În timpul întâlnirii cu ministrul Apărării (desfăşurată miercuri după-amiază - n.r.) am luat în calcul inclusiv posibilitatea strămutării benevole. Rămâne ca eu să iau legătura cu localnicii, iar celor care doresc să fie strămutaţi benevol să li se asigure aceleaşi condiţii ca şi celor din Ucraina, cazare şi mâncare. Consider că aceeaşi tensiune cauzată de război o au şi locuitorii din satul Plauru", a declarat, pentru Agerpres, Tudor Cernega.
Primarul a mai spus că satul Plauru se află la o distanţă de cel mult 300 de metri de zona din portul Izmail în care au avut loc cele mai multe atacuri cu drone şi a amintit şi faptul că, din cauza numeroaselor nave care folosesc sectorul românesc al Dunării de pe braţul Chilia, pescarii nu-şi mai pot desfăşura activitatea.
"Navele au intrat în spaţiul românesc al Dunării, nu mai ai loc unde să arunci plasele, iar statul român şi-a luat mâna de pe noi", a mai spus Tudor Cernega.
Militarii români au ridicat, miercuri după-amiază, din comuna Ceatalchioi, rămăşiţele unui aparat de zbor care poate fi asimilat unei drone ruseşti.
"Când te culci, te gândeşti dacă dimineaţa te mai trezeşti"
Marcel Niţă, unul din tulcenii din satul Plauru care au văzut aparatul de zbor atunci când a ajuns pe malul românesc al Dunării, a declarat că nu se mai teme de atacurile ruseşti.
"Prima dată când a bubuit, mi s-a speriat fata cea mare, dar acum nu se mai sperie. Iese şi ea şi se uită. Nu aş pleca din sat. De ce să plec? Ei au treaba lor, acolo. Deocamdată, stăm pe locurile noastre. Sunt săracii şi mai rău. Am neamuri în Odessa (Ucraina) şi mi-au trimis fotografii când i-au bombardat. Alaltăseară (în noaptea de luni spre marţi), când a bubuit, mi-a căzut un geam de la balcon. S-a spart în trei bucăţi", a mai spus Marcel Niţă.
Zgomotele atacurilor ruseşti asupra portului ucrainean Izmail îi sperie şi pe locuitorii satului Ceatalchioi.
"Ei, cum să nu ne fie teamă? Dar astea sunt ca şi cum tragi cu praştia? Când te culci, te gândeşti dacă dimineaţa te mai trezeşti. În rest, ce-o da Domnul! (...) Nu m-aş muta din sat, pentru că sunt nişte mincinoşi. În 2010 (an în care cotele mari ale Dunării au dus la inundarea caselor din comuna Ceatalchioi - n.r.), am rămas fără două corpuri de casă, am şi acum actele de proprietate şi proiectele, am făcut apoi alte proiecte, am dat alţi bani şi nu mi-au dat niciun leu. Şi ne-au minţit că primul despăgubit va fi soţul meu. Am avut asigurare şi nici măcar 50% nu mi-au dat despăgubiri", a afirmat o femeie din satul Ceatalchioi care nu a fost de acord cu publicarea numelui său.
Ministrul Apărării Naţionale, Angel Tîlvăr, a fost miercuri în comuna Ceatalchioi şi s-a întâlnit cu oamenii din satul Plauru.
"Era normal, cred eu, să venim să îi asigurăm pe oameni şi de suportul nostru, dar şi să încercăm să explicăm cumva că România, la acest moment, nu se află în nicio formă de conflict şi că nu sunt semne de agresiune împotriva României. Aşa cum era normal să îi întrebăm ce putem face pentru ei în situaţia în care îşi doresc, de exemplu, ca pentru o perioadă cei din Plauru, unde sunt 25 de suflete, fiind exact vizavi de portul din Izmail, dacă doresc să fie ajutaţi să treacă peste această perioadă, noi să o putem face", a declarat Angel Tîlvăr.
În timpul vizitei, ministrul Apărării a confirmat că pe teritoriul României, în apropiere de satul Plauru, au fost identificate fragmente dintr-un echipament care ar putea fi asimilat unei drone, fragmentele fiind analizate de specialişti pentru identificarea aparatului de zbor.
Editor : G.M.
