Anul trecut, 43% din populaţia Uniunii Europene cu vârsta între 25 şi 34 de ani era absolventă de învăţământ superior, cu un punct procentual mai mult comparativ cu 2022. Cu toate acestea, în rândul ţărilor membre, România este pe ultimul loc, în condiţiile în care doar 23% din populaţia cu vârsta între 25 şi 34 de ani era absolventă de învăţământ superior, arată datele publicate luni de Eurostat.
Conform acestor date, 13 ţări din UE îndeplinesc deja obiectivul fixat de UE pentru anul 2030, respectiv 45% din populaţia cu vârsta între 25 şi 34 de ani să fie absolventă de învăţământ superior. În frunte este Irlanda (unde 63% din populaţia totală cu vârsta între 25 şi 34 de ani este absolventă de învăţământ superior), urmată de Cipru (62%), Luxemburg (60%), Lituania (57%), Ţările de Jos (55%), Suedia (54%), Spania şi Franţa (ambele cu 52%), Belgia (50%), Danemarca (49%), Malta şi Polonia (ambele cu 46%) şi Letonia (45%), informează Agerpres.
În contrast, ţările membre cu cea mai mică pondere a absolvenţilor de facultate în populaţia cu vârsta între 25 şi 34 de ani sunt: România (23%), Ungaria (29%) şi Italia (31%).
În toate ţările membre UE, ponderea absolvenţilor de învăţământ superior este mai mare în cazul femeilor decât în cazul bărbaţilor, decalajul între sexe variind de la cinci puncte procentuale în cazul Germaniei, până la o diferenţă de 24 de puncte procentuale în Estonia, Letonia şi Slovenia.
La nivelul întregii Uniuni Europene, femeile au atins deja ţinta fixată de UE pentru anul 2030, în condiţiile în care 45,1% din femeile cu vârsta între 25 şi 34 de ani au finalizat o formă de învăţământ superior încă din anul 2019. În 2023, această pondere a crescut la 48,8%, în timp ce în cazul bărbaţilor ponderea este de 37,6%.
Proporţia bărbaţilor absolvenţi de învăţământ superior a crescut în ultimii zece ani într-un ritm mai lent decât în cazul femeilor, astfel că decalajul între sexe a crescut în timp, ajungând la 11,2 puncte procentuale în 2023, faţă de unul de 10,3 puncte procentuale în 2013.
Editor : C.S.
