După cum îi spune și numele, boala ficatului gras este provocată de acumularea unui exces de grăsime în țesutul hepatic și are două forme: alcoolică și non-alcoolică. Uneori, afecțiunea poate evolua spre steatohepatită non-alcoolică, prezentă mai ales la tineri, în care apare și inflamația ficatului, tradusă prin modificări ale probelor hepatice (citoliză și / sau colestază hepatică).
Deși boala ficatului gras este în general silențioasă, prezența unui simptom nespecific - oboseala excesivă, inexplicabilă - ar trebui să atragă atenția în acest context, mai ales dacă pacientul simte și un disconfort în partea superioară dreaptă a abdomenului.
Principalele cauze care duc la apariția steatozei hepatice (termenul medical pentru boala ficatului gras) includ consumul excesiv de alcool și de alimente intens procesate, dar și sedentarismul. Pe scurt, un stil de viață nesănătos, care ține de tradițiile culinare, dar și de dezinteresul pentru practicarea unui sport de agrement sau pentru respectarea unui program de exerciții fizice.
Steatoza hepatică poate să evolueze rapid spre steatohepatită non-alcoolică și apoi spre ciroză, riscul fiind mult mai mare în prezența anumitor factori: obezitate, hiperglicemie (indicator al unui prediabet de tip 2), niveluri ridicate de trigliceride. Aceste probleme de sănătate pot duce la acumularea unui exces de grăsimi în celulele ficatului, care acționează ca o toxină, provocând inflamația și cicatrizarea țesutului hepatic.
Pe măsură ce ficatul încearcă să oprească procesul inflamator, pe el se formează zone de cicatrici (fibroză), iar dacă inflamația continuă, cicatricile vor ocupa tot mai mult țesut hepatic, instalându-se ciroza. Dacă procesul nu este întrerupt, prin schimbarea stilului de viață, în stadiile avansate de ciroză pot să apară ascita, varicele esofagiene (care se pot rupe și sângera), encefalopatie hepatică (manifestată prin confuzie, somnolență și tulburări de vorbire), conducând spre cancer hepatic și, în final, insuficiență hepatică, moment în care ficatul încetează să mai funcționeze.
De aceea, consultațiile periodice la medicul de familie, iar apoi la un specialist în hepatologie, sunt foarte importante pentru stabilirea unui diagnostic precoce și recomandarea tratamentului adecvat. În urma consultației, medicul va recomanda mai multe analize de laborator (în special teste pentru hepatita cronică virală și profilul lipidic - colesterol și trigliceride), dar și unele investigații imagistice: ecografia abdominală, elastografie hepatică de tip Fibrosan sau examen RMN.
După stabilirea unui diagnostic clar, în funcție de cât de afectat este ficatul, tratamentul poate varia de la simpla schimbare a stilului de viață, la medicamente care susțin funcția hepatică sau, în cazurile avansate de ciroză și cancer hepatic, chiar transplant hepatic.
Centrul Integrat de Excelență în Boli Hepatice SANADOR asigură pacienților cele mai performante metode de diagnostic și tratament, printr-o abordare multidisciplinară, care implică medici specializați în hepatologie, nutriție, gastroenterologie, chirurgie hepatică, oncologie, radiologie intervențională, boli infecțioase, endoscopie digestivă și intervențională.
De asemenea, la Spitalul Clinic SANADOR, pacienții beneficiază de monitorizarea pe termen lung a stării de sănătate, dar și de investigații de screening pentru depistarea unor boli hepatice asimptomatice, care pot evolua spre complicații serioase. Pentru cazurile grave de ciroză sau cancer, echipele multidisciplinare ale Centrului Integrat de Excelență în Boli Hepatice SANADOR pot efectua inclusiv operații de transplant hepatic, SANADOR fiind primul spital privat din România unde a avut loc o intervenție de acest fel.
Articol sustinut de SANADOR 
