De ce nu merg românii să-și facă analize medicale

Data publicării:
asistenta care recolteaza o proba de sange
Românii se duc la analize numai dacă au o problemă medicală. Foto: Profimedia

Opt euro, atât plătește România pentru fiecare cetățean pentru prevenirea bolilor. O sumă de 20 de ori mai mică decât alocă Suedia, de exemplu. Medicii spun că țara noastră tratează, și nu previne.

Românii recunosc că ajung la medic doar după ce se îmbolnăvesc. Nu sunt educați să facă altfel. În același timp, eterna lipsă a banilor din Sănătate îi descurajează. Doar 1,4% din bugetul domeniului reprezintă cheltuieli pentru măsurile de prevenire a îmbolnăvirilor.

Medicii spun că este necesar cel puțin un control anual, însoțit de analize. Fondurile alocate de stat pentru acestea se epuizează însă în câteva zile. În laboratoarele private, costă cel puțin 150 de lei.

„Până nu am avut o problemă de sănătate, nu m-am dus la medic, nici nu știam de existența lor”, mărturisește un bărbat mai în vârstă. 

„Numai dacă am o problemă, mă duc la medic”, spune un tânăr. El confirmă că de fiecare dată preferă să-și facă analize contra cost, pentru că altfel, din lipsa fondurilor, ești programat abia peste două - trei luni la analize. „Te lipsești! Și dacă ai o problemă și-ți spune veniți peste trei luni, că atunci e liber, ajungi să te îmbolnăvești dacă stai după ei. Am preferat să plătim decât să așteptăm”, explică bărbatul.

„Mă duc cam la două luni o dată”, declară o pensionară. Ea spune că uneori plătește analizele. „Dacă prind cu plată, bine, dacă nu, le plătesc, o dată pe an nu e o nenorocire”, spune femeia.

„S-a întâmplat să nu mai fie fonduri și am fost amânată pentru luna viitoare și am mers atunci”, declară o altă femeie. 

„Pentru cei care nu au risc mare și o boală instalată, prezentarea o dată pe an e strict necesară. Dacă am putea depista bolile la timp, ar fi bine pentru oameni - evităm suferința și uneori dizabilități sau decesul -, dar și pentru sistemul de sănătate. Investigațiile și consultațiile preventive sunt mult mai economice decât tratarea bolii deja instalate”, subliniază medicul Rodica Tănăsescu. 

În 2018, cheltuielile cu sănătatea au reprezentat 5,6% din PIB. Singura țară în care aceste cheltuieli au avut o pondere mai mică decât în România este Luxemburg, care are o populație de 30 de ori mai mică și cel mai mare PIB pe cap de locuitor din Uniunea Europeană.

 

 

Editor : Luana Pavaluca

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri