Sari la conținut

Gestul simplu prin care putem salva trei vieți la fiecare două luni

Mai puţin de 2% dintre români donează sânge. Asta în condiţiile în care România încă îşi motivează donatorii cu recompense materiale, precum tichetele de masă şi transportul gratuit. Țări în care nu se primește nimic în schimbul acestui gest omenesc până la urmă au un procent de donare mai mare. Spre exemplu, în Danemarca, 7% dintre locuitori merg la centrele de transfuzii, chiar dacă nu se oferă absolut nimic în schimb. De altfel Organizația Mondială a Sănătății cere ca, până în 2020, aceasta să devină o regulă peste tot.

Ţi-ai dorit vreodată să salvezi o viaţă? Ce-ai zice de trei? Cu o singură pungă de sânge recoltată se pot salva trei vieţi. Iar o donare durează numai un sfert de oră.

Din vară şi până acum, Mihaela a venit de patru ori să doneze. Are grupa 0 cu RH negativ, aşa că spitalele au mare nevoie de sângele ei.

„Am cunoscut nişte persoane în suferinţă care au avut nevoie de transfuzii şi atunci mi-am dat seama că acest gest este foarte important pentru multe persoane. Pentru că am o grupă care este căutată şI ajunge la copii sângele”, spune Mihaela Nicolae, donatoare.

Gestul Mihaelei este unul nobil, dar în general românii nu se înghesuie la centrele de donare. Criza de sânge nu mai trece la noi de ani buni.

„Asigurăm urgenţele, dar din păcate sunt încă pacienţi care aşteaptă în spitale după o pungă de sânge şi o săptămână sau două săptămâni”, spune Doina Goşa, directorul Centrului de Transfuzii Sanguine Bucureşti.

În Bucureşti există un singur centru de transfuzii sanguine. Banca de sânge trebuie să furnizeze plasmă şi produse derivate pentru 60 de spitale. Ca să funcţioneze fără probleme, centrul ar trebui să proceseze zilnic 400 de potenţiali donatori. Însă în cele mai bune zile.

„Din 250 de donatori care intra in centru, sunt triați. Daca raman 200, la analize mai dispar vreo 10-20”, spune Doina Goşa, directorul Centrului de Transfuzii Sanguine Bucureşti.

Este ora 11:00. Sala de aşteptare s-a golit, deşi programul se încheie la unu și jumătate. În camerele de recoltare mai sunt câteva persoane. Cei mai mulţi au venit pentru că au o rudă în spital. Este şi cazul domnului Claudiu Vasâlca, donator pentru prima data.

Trei sferturi din băncile de sânge ale României sunt alimentate de donatorii de substituţie. Aşa li se spune celor care vin să doneze pentru o rudă sau un prieten care necesită transfuzii. Cei mai mulţi promit să se întoarcă.

„Dar tot ei sunt cei care, după ce şi-au făcut datoria de a dona o dată, au impresia că nemaiavând ei un bolnav în spital, nu mai este nevoie de sânge, sau există impresia că fiecare bolnav are donatorii lui. Dar nu este aşa. Există bolnavi care nu au donatori, cei din accidentele grave, copiii foarte mici, nou-născuţii, sunt mult situaţii în care cei din spitale au nevoie de o cantitate mare de sânge, dar nu are cine să le doneze”, spune Floriana Neagu, medic Centrul de Transfuzii Sanguine Bucureşti.

În prezent, un donator de sânge primeşte din partea Guvernului tichete de masă în valoare de 63 de lei, o zi liberă de la serviciu şi un abonament lunar gratuit la mijloace de transport în comun. Vara trecută, în plină criză de sânge, primarul Capitalei promitea o mărire substanţială a valorii tichetelor de masă primite de bucureştenii care vin să doneze.

„Voi propune iniţiativa ca toţi cei care donează să primească un plus de 150 de lei, tot exprimat în tichete de masă”, spune Gabriela Firea, primarul Capitalei.

Cinci luni mai târziu, acest lucru nu s-a întâmplat. Legal, nici nu se putea întâmpla.

„Primarul a promis, da, dar este imposibil din punct de vedere tehnic. Intrăm în contradicţie cu normele Uniunii Europene”, afirmă Doina Goşa, directorul Centrul de Transfuzii Sanguine Bucureşti.

Potrivit legislaţiei române, donarea de sânge este un act voluntar, anonim şi neremunerat. Cele şapte tichete de masă oferite în prezent nu reprezintă o plată şi nu sunt menite să fie un stimulent financiar.

„Donatorul primeşte şapte tichete de masă, cu care pot să îşi cumpere mâncare de la supermarket să asigure o masă, să înlocuiască sângele pierdut”, spune Doina Goşa, directorul Centrul de Transfuzii Sanguine Bucureşti.

În alte țări, oamenii primesc de obicei o gustare la centrul de recoltare. Şi cam atât. În state precum Marea Britanie, Australia, Danemarca, Finlanda, Slovenia sau Brazilia, donarea este exclusiv voluntară. Britanicii donează 2 milioane de unităţi de sânge pe an, pentru necunoscuţi şi fără a primi nimic în schimb.

„Şi din păcate noi suntem pe ultimul loc în Europa la donarea de sânge”, spune Doina Goşa, directorul Centrul de Transfuzii Sanguine Bucureşti.

Pe de altă parte, numeroase studii au arătat, încă din anii '70, că motivarea financiară a donatorilor de sânge face mai mult rău decât bine. De multe ori chiar scade numărul celor interesaţi să doneze contra unei..sume de bani. O explicaţie este aceea că oamenii vor pur si simplu să fie apreciaţi pentru gestul lor. Iar o recompensă financiară ar submina această imagine de sine şi în faţa celorlalţi. Medicii români rămân însă sceptici.

„Cum vedeți dumneavoastră evoluția numărului de donatori dacă scoatem aceste beneficii? Nici nu vreau să mă gândesc. Nu știu, va scădea clar”, spune Laura Păcurariu, directorul Centrului de transfuzii Arad .

În schimb, a motiva cu sume mai mari donatorii se poate dovedi periculos. Pentru că oamenii ar putea fi tentaţi să mintă în procesul de selecţie cu privire la starea lor de sănătate sau expunerea lor la factori infecţioşi. Cele mai sigure donaţii sunt cele voluntare, spune Organizaţia Mondială a Sănătăţii. Alexandru a venit să doneze în primele zile după incendiul de la Colectiv. Apoi a revenit.

Opt săptămâni este durata minimă de timp care trebuie să treacă între două donări de sânge. Medicii recomandă donatorilor să nu aştepte mai mult de şase luni între două donări.

„Mi-am dat seama venind şi auzind câtă nevoie e de sânge, că dincolo de oameni sau cunoscuţi pe care-i ajuţi sau diverse cauze la care aderi, e bine să menţii ritmul ăsta altruist, chiar dacă nu ştii neapărat pentru cine donezi şi cui dai sângele tău”, afirmă Alexandru Molotov, donator.

Dacă ar fi să convingă şi pe altcineva să doneze, Alexandru i-ar spune că:

„Se poate simţi, dacă nu neapărat mai bun, mai puternic. E o senzaţie de care cred că ai nevoie mai ales în perioada aceasta. Nu simt această aproape jumătate de litru de sânge pe care am donat-o azi. Ar fi bine să fim mai mulţi”, adaugă Alexandru Molotov, donator.