Transplant de plămâni ratat în România, din cauza pandemiei

Carla Tănasie Data actualizării: Data publicării:
prelevare de organe
Cinci vieți au fost salvate după ce familia unei femei de 41 de ani din Constanța, aflate în moarte cerebrală, și-a dat acordul pentru prelevarea de organe Foto: Guliver/GettyImages

Medici din România și alte două țări au făcut o operație de prelevare de organe de la un pacient român care și-a pierdut viața într un accident rutier la Constanța. Au fost prelevate inima, plămânii, rinichii și ficatul: 5 vieți au fost salvate astfel de familia care și-a dat acordul pentru prelevare. Însă la câteva zile după ce tânărul Ionuț Anghel a murit în așteptarea unui transplant de plămâni și în ciuda faptului că mai multe persoane sunt înscrise de ani de zile pe această listă, plămânii prelevați la Constanța au plecat spre Germania. 

Este ora 22:30 și o echipă de prelevare de la Institutul Clinic Fundeni, formată din cinci medici și o asistentă, se pregătește să plece la Constanța pentru o prelevare, cea de-a 59-a din acest an.

Măsurile de prevenție în cadrul echipei de chirurgi sunt mult mai stricte ca de obicei. Fiecare medic trebuie să își facă testul COVID, iar deplasarea se face cu două mașini, pentru respectarea măsurilor de distanțare.

„Astăzi am venit doar doi cu ambulanța, amândoi negativi, testați SARS-CoV-2 negativ, echipa de prelevare de asemenea este negativă, donatorul întocmai și testările se vor face și primitorilor”, explică Mihai Dobrea, medic urolog.

La ora 1:00, echipa de prelevare de la Institutul Clinic Fundeni ajunge la Spitalul Județean din Constanța. La puțin timp, sosesc și medicii din Slovenia și Germania, cei care vor preleva inima și plămânii.

Cinci vieți salvate

Intervenția echipelor de transplant a durat mai bine de 6 ore. Operația necesită multă atenție, concentrare, minuțiozitate pentru ca organele să ajungă în stare perfectă la pacienţii care vor fi transplantați.

„A fost o prelevare multiorgan, s-au prelevat cordul, plămânii, ficatul și amândoi rinichii. Cordul va merge în Slovenia, plămânii în Germania, iar ficatul și rinchii vor fi transplantați la Institutul Fundeni”, detaliază Radu Zamfir, directorul Agenției Naționale a Transplantului.

Asta înseamnă că trei pacienţi din România, unul din Slovenia şi altul din Germania vor trăi. Cinci vieți salvate după ce o femeie în vârstă de 41 de ani a murit în urma unui accident rutier. Familia a fost de acord cu prelevarea de organe, lucru rar în România.

„Există o reticență, totuși, la nivel național, față de acordul de a preleva organe de la pacienți la care este pus diagnosticul de moarte celebrală. În acest caz, am avut o colaborare bună cu familia, a înțeles foarte bine și a dorit cumva să continue viața pacientei salvând alte vieți”, spune Adina Gherghinoiu, responsabilul local cu activitatea de donare.

„În numele pacienților care beneficiază de transplant și în numele echipelor care efectuează procedura, le transmitem mulțumiri pentru viețile salvate”, spune medicul Radu Zamfir.

De ce plămânii și cordul au ajuns în alte țări

Plămânii prelevați de la femeia din Constanța vor ajunge în Germania, iar inima la un pacient din Slovenia, deși lista de așteptare în România e lungă. Cazul lui Ionuţ Anghel, un tânăr de 35 de ani care a murit de curând în aşteptarea unui transplant pulmonar, e grăitor.  Și nu mai târziu de acum câteva zile, mai multe persoane care aşteaptă de ani și ani chinuitori un transplant de plămâni protestau în faţa Agenţiei Naţionale de Transplant. Este ultima lor speranţă pentru a primi operaţia care le-ar salva vieţile. În România, au avut loc doar șapte astfel de operaţii în ultimii trei ani, iar transferul pacienţilor în străinătate este îngreunat.

Și cu toate acestea, plămânii femeii de la Constanța au ajuns la un pacient din Germania, nu din România. De ce a fost nevoie ca plămânii și cordul să meargă în alte țări și nu s-a făcut transplant în România?

Radu Zamfir, directorul ANT, explică: „Pentru că în acest moment, pe de o parte, o explicație este că nu a fost un receptor compatibil pentru cordul respectiv, iar în ceea ce privește plămânii, un membru important al echipei de transplant se află în carantină. Este unul dintre multele motive pentru care activitatea de transplant merge de o manieră mai îngreunată”. 

Este vorba despre un medic care vine din Germania când sunt făcute transplanturi de plămâni în România, confirmă Radu Zamfir.

Pandemia pune piedici transplanturilor

Prelevarea de organe a avut de suferit anul acesta din cauza pandemiei. Sunt cu 9 mai puţine faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Medicii anestezişti, cei care pun diagnosticul de moarte cerebrală, sunt puţini şi spun că nu mai fac faţă şi tratării pacienţilor cu COVID, şi acestei activităţi.

La Constanţa, aceasta a fost prima prelevare după mult timp.

„Presiunea situației naționale pandemice se pune mai ales pe noi, anesteziștii. Noi, din punct de vedere administrativ, ar trebui să ne ocupăm de menținerea pacienților în spitalele COVID din toată regiunea Dobrogea, munca este mult mai mare și pandemia și-a spus cuvântul și în activitatea aceasta”, spune medicul Adina Gherghinoiu.

Pandemia este o piedică în plus pentru prelevarea de organe în România. Oricum, activitatea e mult sub nevoile pacienților și aici de vină este și reticența oamenilor. În cele mai multe cazuri, familiile celor aflați în moarte cerebrală nici nu vor să audă de donarea de organe.

„Dacă ar realiza cât de mulți oameni au nevoie de organe pentru a-și continua viața, ar fi un efect benefic pentru toată lumea”, spune Adina Gherghinoiu.

„Bucuria de a da șansă unor oameni cu insuficiență renală în stadiu terminal și a-i scăpa de dializă e enormă”, mărturisește Mihai Dobrea, medic specialist la Institutul Clinic Fundeni.

În România au fost făcute în acest an 4 transplanturi de inimă, unul de plămâni, 159 de rinichi şi 57 de ficat.

 

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri