Capcana tratamentelor în străinătate
Totul a pornit de la o pereche de ochelari. În 1995, un luxemburghez a mers în Belgia pentru a-și lua lentile noi. Când s-a întors în țara de origine a solicitat decontarea rețetei, însa statul a refuzat. După trei ani de procese, Curtea Europeană de Justiție i-a dat dreptate. Așa s-a născut ideea acestei directive, ca orice cetățean al UE să se poată trata în oricare stat membru.
Din 25 octombrie, un bolnav din România va putea merge la Budapesta, Viena, Paris sau Madrid. În spitalele din aceste oraşe o procedură poate costa, de exemplu, între 800 şi 1.100 de euro. Când se întoarce în ţară, statul îi va deconta doar cât se plăteşte în România aceeaşi procedură medicală, de exemplu 300 de euro.
De aici şi problemele pentru pacienţii români. Statul român subevaluează serviciile medicale pentru a avea suficienţi bani.
„Impactul bugetar ar fi imens dacă statul ar deconta serviciile la nivelul din alte state europene. De aceea, România va încerca să implementeze directiva și să deconteze la nivelul din ţară”, explică Cripian Ciucu, director de programe la Centrul Român de Politici Europene.
Diferenţele vor fi considerabile. O rezonanţă magnetică este decontată cu 106 euro în România, în vreme ce în Ungaria este 161 de euro, iar în Austria, 440 de euro. O intervenţie precum artroscopia la genunchi costă în România doar 29 de euro, în vreme ce la vecini este 493 de euro, iar la austrieci 1.100 de euro.
În plus, odată cu noua directivă, dispare celebrul formular E112, pe care se bazau sute de bolnavi care căutau vindecarea în străinătate şi nu îşi puteau permite costurile tratamentelor. Pe baza lui, statul le acoperea integral. Acum, nimeni nu ştie ce se va întâmpla cu aceşti bolnavi. Noua directivă este avantajoasă, mai curând, pentru persoanele care au venituri ridicate şi care oricum se tratau în spitale din afara ţării.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
