Legendele internetului. Cei care au răspunsuri la orice şi le ştiu pe toate sunt de evitat. Să admitem că mereu mai avem de învățat

Fapte precum războaiele, politica sau situaţia economică ne tulbură existenţa şi realizăm cât de mult ne limitează. Reflexul general este să dăm vina pe alţii pentru ceea ce ne deranjează sau ne afectează. Putem să avem aşteptări sau, putem să fim sinceri cu noi înşine şi să admitem că întotdeauna mai avem ceva de învăţat. Iar cei care au răspunsuri la orice şi le ştiu pe toate sunt de evitat.

Radu Miruță, despre relația cu Nicușor Dan: „Nu pot fi dezamăgit de președintele României”

Ce trupe americane rămân în România. Radu Miruță: „Acum câteva luni au venit 400 de militari în plus”

Prețurile la carburanți, sub lupa ANPC. Sancțiuni dure pentru benzinăriile care cresc tarifele după ora 12:00: „Au fost multe nereguli”

Capcana shrinkflation în magazinele din România: Mii de produse la raft cu preț neschimbat, dar gramaj redus

Temu și Shein, în declin. Taxa de 3 euro pe coletele din China a schimbat obiceiurile de cumpărături ale românilor

Paradoxul carburanților: Țările vecine cu importuri masive au prețuri mai mici decât România. Cum explică specialiștii

„Medicamentul” care alină bolnavilor dorul de casă

Trimisul lui Putin la Chișinău acuză Occidentul că șterge „istoria ruso-moldovenească” și invocă „tandemul Bruxelles-Bucureşti”

Migranți descoperiți la vamă printre șervețele și apă

Cum cultivi abilitățile de adaptare

Pe parcursul vieţii suntem învăţaţi să facem lucrurile într-un anume fel, dezvoltăm convingeri şi să credem că ştim noi mai bine, atunci când apare ceva nou. Deschiderea minţii spre alte perspective este dificilă în realitate, dar se poate face.

Reacția creierului la reînvățare

Dragoș Cîrneci, psiholog specialist în Neuroștiințe: Totul se poate reînvăța mai ușor sau mai greu. A nu se considera că reînvățatul este ștergere. În creier nu prea poți, pe un creier sănătos cel puțin, nu cu demență sau Alzheimer, nu prea poți să ștergi nimic odată învățat, decât în copilăria mică, undeva nu e foarte clar, până la vreo 5 ani eventual. De-aia, de exemplu, anumite traume, fobii care păreau că au fost rezolvate în terapie după o vreme, pe fond de stres, de oboseală sau de alte probleme reapar, pentru că erau tot timpul acolo, ele n-au fost șterse. Deci se poate reînvăța un răspuns față de orice, mai ușor sau mai greu. Dar asta nu e o garanție a faptului că vechile răspunsuri au fost șterse. E ca și cu fumatul. Te poți lăsa de fumat, da, există toată viața, cât mai trăiești, riscul de a te apuca din nou de fumat.

În lume trăiesc oameni reali

Supereroii există doar în benzile desenate. Cei care îşi pun singuri pe umeri pelerina de Superman şi pozează în oameni care au soluţii la orice şi pot rezolva singuri probleme care afectează masele sunt doar mai buni la ascuns vulnerabilitatea. Dar asta nu înseamnă că sunt puternici, dimpotrivă.

Vulnerabilitatea înseamnă putere

Nicu Ștefănuță, europarlamentar Grupul Verzilor: Vulnerabilitatea nu e o chestie rea, știi? Adică să zici că ești vulnerabil, apropo, prin locurile pe unde merg vorbesc foarte mult de sănătate mintală și mai mult, în România se vorbește de sănătate mintală la bărbați, pentru că este și mai delicată, pentru că la noi ești crescut cu „bărbatul adevărat ar trebui să...” nu știu ce, să fie perfect eventual, să rezolve toate situațiile, să fie un fel de Hagi pe teren și un Lucescu în tribună, adică să fie de toate. În germană se zice vaca care dă lapte, ouă și lână. Și nu e normal, adică nu e normal să creștem cu pretențiile astea de la noi. Și atunci eu consider că. 1. Vulnerabilitatea, să zici la un moment dat: domnule, nu mai pot, e prea mult sau nu mai fac față, este absolut normal și bărbătește.

Editor : Liviu Cojan