STUDIU. Românii sunt mai interesaţi de siguranţa locului de muncă decât de lucrul bine făcut

Foto: Mediafax

„Lucrul cel mai supărător din comparaţia cu regiunea este apetitul relativ scăzut al românilor pentru lucrul bine făcut. Calitatea vieţii noastre, atât din perspectiva de angajaţi, cât şi din perspectiva de consumatori ai diverselor servicii sau produse suferă din această pricină. Dăm şi primim la rândul nostru servicii de slabă calitate, pentru că nu găsim un motiv de mândrie în lucrul bine făcut”, a declarat Daniel Enescu, managing partner al Daedalus Millward Brown, potrivit Mediafax.

Studiul realizat în şapte ţări din regiune arată că cele mai importante cinci caracteristici care contează pentru angajaţi sunt:

-pachetul salarial: 79,4%

-lucrul într-un domeniu interesant: 52,7%

-siguranţa postului: 47,3%

-satisfacţia lucrului bine făcut: 38,6%

-nivelul scăzut de stres: 38,4%

Perspectivele de dezvoltare personală (32,8%), oportunităţile de promovare (30,1%) şi standardele etice ridicate ale angajatorului (16,8%) par să fie mai puţin importante în regiune în aceste vremuri, notează raportul.
„Este evident impactul crizei asupra slujbei ideale, primează salariul şi siguranţa postului în detrimentul unor aspecte care acum cinci ani erau în top - dezvoltarea personală şi oportunităţile de

promovare. Cu toate acestea, oamenii îşi doresc în continuare să lucreze într-un domeniu interesant care să-i stimuleze”, a adăugat Enescu.

La nivelul regiunii, românii se află pe primul loc în ceea ce priveşte preferinţa pentru siguranţa locului de muncă (65%, faţă de 47,3% media pe regiune) şi companiile cu standarde ridicate de etică (20,4%, comparativ cu media de 16,8%).

Totodată, ei ocupă locul secund privind slujbele cu nivel redus de stres (44,4%, faţă de 38,4% media pe regiune) şi care să înglobeze beneficii pe lângă salariu (46,4%, faţă de 36,7%).

Românii sunt în schimb mai puţin intersaţi de satisfacţia lucrului bine făcut (32,8%, faţă de 38,6% media regională) şi de perspectivele de dezvoltare personală (25,6%, faţă de 32,8%).
Studiul a fost realizat pe un eşantion de 2.306 de respondenţi din şapte ţări: România, Bulgaria, Serbia, Croţia, Turcia, Cehia şi Slovacia.