România a depus un proiect în cadrul apelului de proiecte pe mobilitate militară pentru realizarea podului Giurgiu - Ruse II, a afirmat, joi, comisarul european pentru transporturi, Adina Vălean. Rezultatul va fi anunțat pe 15 decembrie.
„România a aplicat cu un proiect în cadrul apelului de proiecte pe mobilitate militară. Eu mă aşteptam să fie în cadrul apelului de proiecte generale, dar s-a optat pentru această variantă în cadrul apelului de mobilitate militară, ale cărui rezultate eu le pot face publice în 15 decembrie. Deci, suntem puţin în avans. Practic, fiind un apel competitiv de proiecte ai cărui câştigători nu au fost anunţaţi - şi vorbesc la nivelul întregii Uniuni Europene - nu pot să zic astăzi dacă proiectul este câştigător”, a declarat Adina Vălean joi, întrebată de jurnalişti despre Podul Giurgiu - Ruse II, potrivit Agerpres.
„Este puţin de neînţeles pentru Comisia Europeană”
Ea a menţionat că România a aplicat pentru un pod rutier cu o opţiune de feroviar. Valoarea studiului de fezabilitate pentru care a aplicat România este de 6 milioane de euro.
„Noi am finanţat cu 570 de milioane de euro legătura feroviară Bucureşti - Giurgiu. Atenţie, nu aşa că ne-a venit nouă ideea, ci pentru că acesta era un proiect al României, care făcea parte dintr-un coridor şi care trebuie să aibă continuitate spre sud. Deci, este puţin de neînţeles în momentul de faţă pentru Comisia Europeană faptul că nu avem un proiect mai solid pentru un nou pod feroviar la Bucureşti - Giurgiu, dar avem asigurări că există această intenţie şi că acest nou pod Giurgiu Ruse va fi gândit să aibă şi o componentă feroviară. În rest, ceea ce se întâmplă în momentul de faţă, îmi dau seama că e o presiune specială pe punctul de trecere a frontierei. Vă spun sincer că în momentul de faţă sunt presiuni pe toate punctele de trecere ale frontierei în multe locuri din Europa, în mod special pentru ţările care nu sunt în Schengen, România şi Bulgaria, şi cred că e nevoie de o organizare foarte inteligentă şi eficientă a felului în transportatorii rutieri care stau în cozi la frontieră reuşesc să treacă mai repede”, a mai spus Adina Vălean.
Pod anunțat de 20 de ani
La aproape două decenii de la anunţarea proiectului, Bulgaria şi România au început acţiuni reale pentru construirea celui de-al treilea pod peste Dunăre, a informat pe 21 septembrie serviciul de presă al Ministerului bulgar al Transporturilor şi Comunicaţiilor, potrivit BTA.
Cele două ţări au prezentat Comisiei Europene (CE) un proiect comun pentru un studiu de fezabilitate privind al doilea pod Ruse-Giurgiu, demarând efectiv procesul de construire a unui al doilea pod combinat, rutier şi feroviar, peste Dunăre, la Ruse.
Ministrul bulgar al Transporturilor şi Comunicaţiilor, Georgi Gvozdeikov, a semnat o scrisoare de angajament comun cu ministrul român al Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor, Sorin Grindeanu, confirmând poziţia ambelor ţări conform căreia proiectul este o prioritate şi ambele guverne vor lucra în vederea implementării lui.
Soluții pentru amplasarea podului
Activităţile vor fi coordonate de Ministerele Transporturilor din Bulgaria şi România. Ministerul bulgar, împreună cu partenerii săi asociaţi - Compania Naţională de Infrastructură Feroviară şi Agenţia de Infrastructură Rutieră - vor realiza studiul privind infrastructura de legătură din ţară. Contribuţia financiară bulgară la proiect este de 1,4 milioane de euro, sau 2,73 milioane de leva, din care până la 50% ar urma să fie un grant în cadrul Mecanismului Conectarea Europei.
Studiile vor analiza diferitele aliniamente şi punctele din care va începe podul la Ruse, respectiv Giurgiu, pentru a facilita alegerea unei soluţii tehnice.
Dacă proiectul este aprobat pentru finanţare, ar urma să fie anunţat la începutul anului 2024. Calendarul prevede semnarea unui contract cu CE până la jumătatea lui 2024 şi implementarea până la finalul lui 2026, când cele două ţări vor decide locaţia şi modalităţile de finanţare a facilităţii de infrastructură.
Va fi analizată şi posibilitatea utilizării mecanismelor de parteneriat public-privat pentru construcţie, întrucât astfel de mecanisme ar putea grăbi implementarea integrală a podului şi ar putea atrage finanţare suplimentară din alte surse.
Editor : B.P.
