Video&Foto De ce s-a prăbușit podul peste Someș de la Beclean, care nu era încă inaugurat. Explicațiile experților

Data publicării:
colaj pod beclean prabusit
12 grinzi a câte 92 de tone din podul de la Beclean s-au prăbușit în timpul furtunii din 13 iulie. Sursa foto: colaj Timp Online

Podul peste Someș de la Beclean s-a prăbușit în apă, în timpul furtunii de cod portocaliu din 13 iulie 2023. În doar câteva secunde, 12 grinzi cu o greutate de 92 de tone fiecare s-au năruit, sub privire îngrozite ale muncitorilor care lucrau pe șantier. În urma expertizelor făcute, specialiștii au stabilit și cauza: podul a fost lovit de un trăsnet, iar undele de șoc au dus la prăbușirea construcției, scrie Timp Online.

Informațiile, scrie sursa citată, apar în expertiza tehnică realizată de 6 specialiști în construcții rutiere. Potrivit documentului, în momentul în care furtuna din 13 iulie s-a abătut asupra zonei, pe șantier erau mai mulți muncitori.

"Am pus grinzile de circa două săptămâni și urmau să fie monolitizate. Oamenii, la câțiva zeci de metri, lucrau la un alt tronson. Au văzut că vine furtuna, au lăsat brațul macaralei jos și s-au adăpostit", declara atunci, pentru sursa citată, Vasile Roș, managerul firmei care construiește podul.

Muncitorii le-au relatat experților că au văzut "o lumină puternică și au auzit un zgomot mare, asurzitor sub forma unui țiuit și un suflu". La scurt timp, grinzile s-au prăbușit, sub privire lor îngrozite.

"Ele nu erau monolitizate, (...) erau ancorate, cum se spune, și le-au dat jos. Grindă de 92 de tone, puteți crede?! 12 grinzi a dat jos și fiecare cântărea 92 de tone. Pentru faptul că nu pățit nimeni nimic, îi mulțumesc lui Dumnezeu. În rest, betoanele se refac!", mai spunea atunci constructorul.

Acum, la aproape trei săptămâni distanță, experții spun că s-a creat un front de aer turbionar, care a acționat cu putere asupra zonei laterale a grinzilor. Specialiștii citează, de altfel, și literatura de specialitate, care explică pas cu pas ce se întâmplă în cazul unui astfel de fenomen meteorologic extrem.

"În momentul descărcării unui trăsnet, aerul din jurul canalului se încălzește brusc, ajungând la o temperatură de circa 28.000 de grade Celsius, aproximativ de cinci ori temperatura de la suprafața soarelui, inițial producând o expansiune explozivă, rapidă și violentă a aerului înconjurător. Astfel, rezultă o undă de șoc care, ulterior, după o distanță de aproximativ 10 metri, încetinește la o viteză mai mică, devenind o undă sonoră normală percepută de urechea umană ca fiind tunet. Într-o descărcare electrică, 90% din energia trăsnetului este convertită în căldură, în timp ce mai puțin de 1% este convertită în sunet, iar restul în lumină. Unda de șoc produsă de explozia rapidă a aerului (tunetul) este responsabilă de pagubele materiale la clădiri, stâlpi, copaci, etc. Așadar, dacă o construcție este lovită de trăsnet, aceasta are șanse foarte mari să fie afectată și la nivel material,  fiindcă unda de șoc în proximitate mică este devastatoare.

Literatura de specialitate estimează o presiune de circa 132PSI (910kN/m2) la o rază de 4,1 cm aferentă canalului de fulger. Considerând că fulgerul a trecut printre grinzi, această presiune, evaluată pe înălțimea grinzii (2,1 m) și diametrul canalului fulgerului (8,2 cm) se poate traduce prin forță F=2,1 0,082 910=156,7kN (15,6 tone). Această forță dă un moment de răsturnare comparabil cu cel de stabilitate dat de greutatea proprie. În aceste condiții, chiar și sub influența unui vânt cu intensitate redusă ar fi putut să aibă loc destabilizarea grinzilor din efectul fulgerului”, se arată în expertiza tehnică, citată de jurnaliștii de la Timp Online.

"Constructorul va turna grinzi, le va face noi pentru că nu le mai poate folosi pe cele care s-au prăbușit. Unde e planșeul nu s-a întâmplat nimic. Oamenii nu trebuie să-și facă griji că s-ar putea întâmpla vreun dezastru, după ce e finalizat podul. Nu va întârzia finalizarea variantei ocolitoare. Poate face grinzile noi în paralel cu lucrările pe care le are”, declara imediat după incident primarul Becleanului, Nicolae Moldovan.

Varianta de ocolire Beclean va avea o lungime de 1,195 km, cu parte carosabilă de 7 m și platformă de 10 m. Valoarea totală a investiţiei este de 86.424.000 lei, termenul de finalizare fiind decembrie 2023, mai scrie sursa citată.

Podul de la Beclean s-a prăbușit după ce a fost lovit de un trăsnet. Sursa foto: Timp Online
Podul de la Beclean s-a prăbușit după ce a fost lovit de un trăsnet. Sursa foto: Timp Online

Editor : Izabela Zaharia

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri