ANALIZĂ BUSINESS CLUB. Economiile emergente, amenințate de o criză care s-ar putea extinde
Din diferite colţuri ale lumii se adună ingredientele pentru un cocktail exploziv. Există teama că Rezervă Federală va scumpi banii mai rapid.
Apoi vin temerile legate de China. Producţia industrială a acestei ţări a scăzut suprinzător în ianuarie. Tot în această lună, se aşteaptă falimentele printre aşa-numitele bănci-fantomă, ceea ce s-ar putea să stârnească un tsunami financiar.
Oricare sunt cauzele, efectul este unul singur - un reflux al banilor din ţările emergente.
Turcia este într-o situaţie delicată. Rezervă valutară a ţării este de 33 de miliarde de dolari. E echivalentă a o lună şi jumătate din importuri, mult sub ceea ce se consideră un nivel optim, trei luni de import.
Pentru a apăra monedele, băncile centrale vând valută şi riscă să sece rezervele. Iar la un nivel superior, de fapt, prin aceste plecări, economiile respective intră într-o perioadă în care vor duce lipsă de bani.
Un val similar de retrageri din aceste pieţe s-a produs şi în primăvară anului trecut, mai accentuat în luna mai.
Atunci a fost vorba exclusiv de teamă de reducerea vitezei la tiparniţa de bani americană. În mare parte s-a dovedit neîntemeiată, dar efectul a existat.
Practic, ţările mergente primesc a două lovitură în doar câteva luni. Şi nu este exclus că unele să fie îngenunchiate.
Secarea financiară a unei ţări înseamnă, de fapt, criză şi ajutor financiar internaţional. Sunt scenarii posibile şi nu ar trebui bagatelizate.
În trecut, o criză financiară a unei ţări din linia a două a puterii economice avea efect local. Aşa a fost în 1998, când criza din Coreea de Sud, transferată şi în Rusia, a avut efecte limitate.
Lumea s-a schimbat între timp. Economiile emergente reprezintă acum jumtate din produsul brut mondial. Riscul de a infesta şi ţări mari este crescut.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
