Bowie, omul care şi-a vândut viitorul

Începe demolarea blocului din Rahova afectat de explozie

Csoma Botond, despre scenariul alegerilor anticipate: „AUR va fi cam la 40%”. Ce spune despre o guvernare AUR-PSD

Csoma Botond exclude intrarea UDMR la guvernare alături de PSD. Ce motive invocă înaintea consultărilor de la Cotroceni

Scandal în tribune la un meci de handbal între junioare, la Timișoara. Părinții s-au luat la bătaie sub privirile copiilor

O navă cargo, abandonată după un atac rusesc cu dronă lângă Odesa, plutește în derivă între România și Bulgaria de două luni

Incidentul FlyDubai: Lupul singuratic voia să izbească avionul de un turn de locuințe din Tel Aviv

Csoma Botond, reacție la scenariul lui Băsescu privind candidatura Mirabelei Grădinaru: „Cred că a făcut o glumă”

Mesajul lui Nicușor Dan după ce susținătorii lui Călin Georgescu i-au cântat „veșnica pomenire” lui CTP

„S-ar putea să avem o candidată la prezidențiale, Mirabela Grădinaru”. Băsescu: „A învăţat mersul pe covoare prin toate capitalele”

În 1997, David Bowie a făcut ceea ce niciun alt muzician nu făcuse până atunci: a emis obligaţiuni în nume propriu. Obligațiunile le permiteau cumpărătorilor să câştige bani din drepturile sale de autor, existente şi viitoare. Pentru acea vremea, era o stranie îmbinare între piaţa de capital şi un colateral care ţinea de drepturile de proprietate intelectuală. Cu timpul, însă instrumentul a devenit chiar popular. Obligaţiunile Bowie le ofereau investitorilor randamente foarte atractive, de 7,9%. Acesta era profitul care le rămânea acestora până în 2007, când titlurile expirau.

În cei 10 ani, David Bowie nu a mai încasat niciun ban din drepturile de autor, însă instrumentul inventat i-a permis de fapt să primească banii în avans, fără să mai aştepte tranzacţiile făcute încet pe parcursul unui deceniu. Toate titlurile sale au fost cumpărate de o companie de asigurări din America, Prudencial Insurance, contra sumei de 55 de milioane de dolari. Iar la întocmirea prospectului de obligaţiuni şi vânzare, Bowie a fost de fapt ghidat de un fond de investiţii, Pullamn Group.

Cu banii primiţi în avans David Bowie ar fi cumpărat drepturile pe unele cântece mai vechi, deţinute de un fost manager al său.

Noul instrument financiar i-a inspirat pe mulţi analişti să creadă că venise momentul unei revoluţii în industria muzicală, în care artiştii să nu mai atârne de casele de discuri şi să aibă o mai mare libertate financiară. După câţiva ani însă, visul s-a spulberat. Pirateria pe internet înflorea, iar veniturile lui Bowie din drepturi de autor deodată nu mai părea aşa de sigure odată ce oamenii descoperiseră download-ul.

Mai mult, în 2004, Agenţia de rating Moody's, cea care calculeză profilul de risc, a retrogradat obligaţiunile Bowie la un pas de categoria Junk. Investitorii erau practic avertizaţi că titlurile sale sunt riscante fiindcă muzica nu se mai vindea, ci se pirata.

Totuși, experimentul lui Bowie i-a făcut şi pe alţi artişti să-i calce pe urme, printre ei şi James Brown.

De asemenea, i-a adus lui Bowie acuzaţia că a inspirat marea criză financiară din 2008. Oricât de exagerat ar părea, cântăreţul a fost învinuit că le-a dat idei bancherilor care şi-au dat seama că nu trebuie să mai aştepte zeci de ani până îşi plătesc ratele clienţii ce-au luat credite ipotecare, fiindcă pot lua acei bani în avans, dacă fac pachet viitoarele venituri din rate şi le vând mai departe.

Citiți și: 

Moartea unui artist vizionar îndurerează o lume întreagă. David Bowie (1947-2016)

David Bowie a murit

ANIVERSARE. David Bowie a lansat primul single în zece ani