BUSINESS CLUB. Grecia, sedusă și abandonată de Gazprom

Alegerile din SUA, cel mai urmărit eveniment electoral în 2024. „Guvernul a fost conceput ineficient”

Caz șocant în Gorj. Un copil ar fi fost vândut în Germania pentru 8.000 de lei

Trump și Orban vor să facă alianță pentru a salva civilizația occidentală de „forțe sinistre”

Momentul în care strada din Slănic Prahova se surpă

O mașină a luat foc în mers pe șoseaua de centură a Clujului

Alertă în Slănic Prahova din cauza străzii care s-a surpat

Digistoria – cele mai importante evenimente petrecute pe 26 aprilie

Lukașenko le cere ucrainenilor să facă pace cu Putin ca să evite o „apocalipsă nucleară”

Emmanuel Macron a jucat un meci în scop caritabil cu fotbaliști celebri

Retragerea gigantului rus este și mai ciudată în condițiile în care era singurul ofertant pentru distribuitorul DEPA. Această companie, plus rețeaua de conducte reunită sub numele DESFA, erau companiile pentru care Atena aștepta oferte uriașe. Cel puțin în cazul DEPA, privatizarea va fi reluată.

Într-o fază inițială se vorbea de aproape 2 miliarde de euro, apoi Gazprom a adus Grecia cu picioarele pe pământ cu o ofertă preliminară de 900 de milioane de euro. Dar nu a fost să fie nici așa și acum guvernul de la Atena e într-o situație dificilă, pentru că avea cuprinsă în veniturile bugetare atragerea unui miliard de euro din privatizarea companiei.

Ruptura dintre Gazprom și Grecia ar fi apărut din cauza prețului gazelor pentru populație. Atena ar fi dorit să obțină o ieftinire semnificativă, scrie presa elenă. Grecia plătește un preț cu circa 30% mai mare decât media europeană, cam în zona în care se află și România. Tariful suplimentar este justificat parțial de costurile de transport. Inclusiv România beneficiază de taxele de transport al gazelor către Grecia, pentru că livrarea se face prin conducta Isaccea-Negru Vodă.

Ostatic energetic?

Însă, pentru o țară cu clima destul de caldă, unde facturile la gaze pentru populație nu reprezintă un cost foarte mare, condiția impusă de Atena pare să fi cântărit prea mult în această privatizare.

Nu trebuie exclusă ipoteza în care au fost cerute prețuri foarte mici tocmai pentru a nu fi acceptate. Și în această situație nu ar mai fi o decizie luată la Atena, ci la Bruxelles sau Washington. Americanii chiar au avertizat că Grecia poate deveni un ostatic energetic și trebuie să aibă grijă la negocieri.

Nici la Bruxelles atitudinea față de Gazprom nu este alta. Parteneriatul energetic cu Rusia a avut tot timpul limite bine determinate. Gazprom nu s-a putut extinde în Europa pe lanțul de distribuție. A fost păstrat ca un furnizor extern, care nu are controlul asupra sistemului.