Sari la conținut

Investigație a CE la CFR Marfă. Cei nouă miniștri care au supervizat compania

Comisia Europeană a lansat, luni, o investigaţie aprofundată pentru a determina dacă stingerea de către statul român a datoriilor operatorului de transport feroviar de marfă CFR Marfă şi necolectarea datoriilor companiei i-au conferit companei un avantaj neloial, cu încălcarea normelor UE privind ajutoarele de stat.

În ianuarie 2016 Comisia Europeană prin DG Competition recomanda României lichidarea companiei. 

Acesta este primul pas făcut concret de Comisie în vederea recuperării ajutorului de stat primit la momentul privatizării, în 2013, de către compania de stat. Cel mai probabil aceasta înseamnă începutul sfârșitului pentru CFR Marfă. Un sfârșit care, în cel mai bun caz, va fi vânzarea companiei pe nimic, în cel mai rău caz va fi închiderea si lichidarea activelor companiei.

La capătul a patru ani de rateuri în privatizarea CFR Marfă, declarații fără acoperire, dezinteres față de soarta acesteia, culpe pasate de la un ministru și de la un Guvern la altul, a venit și nota de plată pentru România.

Șansele de a ne lua rămas bun de la o companie de stat care până în 1990 era unul dintre cei mai mari operatori feroviari din Europa sunt maxime. Comisia Europeană a anunțat luni declanșarea unei investigații privind ajutorul de stat acordat acum patru ani companiei. Cu pierderi de aproape 200 de milioane de lei în 2016 și datorii de aproape 200 milioane euro este greu de crezut că CFR Marfă își va mai găsi un cumpărător. Aceasta deoarece procedura deschisă de către CE decurge mult mai rapid decât poate statul să restructureze și să găsească un cumpărător pentru CFR Marfă. Nouă miniștri ai Transporturilor au pus umărul la această situație. 

Cum s-a ajuns aici

Au existat doi factori agravanți în această situație. Modalitatea de privatizare aleasă, mai precis felul în care s-a gândit scutirea companiei de datorii și rezultatul acestei privatizări.

În vara anului 2013 CFR Marfă avea datorii de 1,8 miliarde lei. Potrivit strategiei de privatizare a CFR Marfă, aprobată de Guvern în luna februarie 2013, CFR Marfă înregistra datorii totale de 1,8 miliarde lei, din care circa 600 milioane lei la buget şi 600 milioane lei către CFR Infrastructură, restul reprezentând penalităţi de întârziere şi restanţe către furnizori privaţi. Practic, pentru a vinde compania, Ministerul Transporturilor a gândit următoarea schemă. CFR Marfă va prelua datoria în cuantum de 127,4 milioane lei pe care CFR SA o are de achitat către ANAF. Ca urmare a preluării datoriei, ANAF va descărca CFR SA de această plată, iar datoria CFR Marfă faţă de CFR SA va fi astfel stinsă parţial.

În acelaşi timp, însă, toate datoriile principale şi penalităţile acumulate de CFR Marfă vor fi la rândul lor stinse, prin conversie în acţiuni.

Privatizarea însă a eșuat, după ce firma lui Gruia Stoica, Grup Feroviar Român (GFR) a fost desemnată câștigătoare a procedurii de vânzare a 51% din acțiuni. Au existat două motive. CFR Marfă avea angajată o emisiune de eurobonduri, iar deținătorii acestora nu și-au dat acordul pentru schimbarea acționarilor companiei. În al doilea rând a lipsit avizul Consiliului Concurenței. Fără acesta cumpărătorul, compania GFR, a refuzat să facă plata pachetului de acțiuni.

Acum a venit nota de plată. CE precizează că se poate considera că o intervenţie a statului în favoarea unei companii nu constituie ajutor de stat în sensul normelor UE atunci când are loc în condiţii pe care le-ar fi acceptat un investitor privat. Comisia va evalua acum dacă aceasta este situaţia în cazul creditorilor publici ai CFR Marfă sau dacă, dimpotrivă, intervenţia statului i-a conferit companiei un avantaj economic selectiv faţă de concurenţii săi, constituind astfel ajutor de stat.

"Piaţa transportului feroviar de marfă este o componentă crucială a legăturilor de transport ale oricărei economii. CFR Marfă este operatorul istoric pe aceasta piaţă în România şi a beneficiat de stingerea datoriilor publice şi de necolectarea de către creditorii publici a sumelor datorate. Trebuie să verificăm dacă un investitor privat ar fi procedat la fel ca autorităţile publice şi, în cazul în care răspunsul este negativ, trebuie să stabilim dacă aceste măsuri sunt compatibile cu normele UE privind ajutoarele de stat", a declarat comisarul responsabil cu politica în domeniul concurenţei, Margrethe Vestager, in comunicatul de presă remis luni.

În plus, nu este vorba doar de datoriile de care CFR Marfă a fost iertată la buget (comunicatul CE menționează 360 milioane euro) ci și de contribuțiile sociale neplătite, ”cel puțin din 2010 încoace”.

În martie 2017 Asociația Operatorilor Feroviari Privați de Marfă a trimis o plângere către CE în acre acuză că CFR Marfă a primit ajutor de stat în pofida regulilor europene. Asociația include DB Cargo, gigantul german de transport de mărfuri, deținut de statul german.

Istoria este veche, însă majoritatea ministrilor Transporturilor au preferat să contemple situația fără a face ceva concret. Avertismente de la CE existau încă din ianuarie 2016, spune acum Dan Costescu, fost ministru al Transporturilor. ”Aveam scrisoarea comisiarului de la DG Competition care ne spunea să închidem compania si să vindem activele căci nu mai este nimic de făcut. De atâți ani nu ați făcut nimic, nu mai aveți ce să faceți”, relatează el o discuție purtată cu comisarul european pentru concurență. ”Aveam 6.000 de angajați, cu famiile lor, trebuia rezolvată cum trebuie. Am spus: vreau să încercăm. Comisarul a fost reticent, dar a zis: dacă dați ceva concret putem discuta. Se pare că doamna comisar a avut dreptate”, spune acum Costescu.

El a prezentat la CE posibilitatea reluării privatizării prin o emisiune de acțiuni minoritară sau majoritară.”Dacă aceasta reușea se ștergea eticheta de ajutor de stat și CFR Marfă nu mai trebuia să returneze acei bani. Nu am mai fi avut de de recuperat pierderea si strânși bani pentru datoria companiei, aveam doar de acoperit doar pierderea și un plus mic care să îmi dea curaj la privatizare”, spunea el. Adică dacă se privatiza compania, CE nu ar mai fi cerut înapoi datoria acoperită de stat.

Pentru ca planul să funcționeze era nevoie însă și de un consultant internațional expert in piața internă, externă. Plus trebuia făcută o restructurare a companiei în care era prevăzută concedierea câtorva sute de angajați. Posibilitatea ar fi fost respinsă și după plecarea lui Dan Costescu nu s-a mai întâmplat nimic. Singurul proiect prioritar a rămas autostrada Pitești-Sibiu, dar nici acolo progresele nu sunt semnificative.

Costescu spune că restructurarea CFR Marfă, înțeleasă de cei mai mulți drept concediere de personal, trebuia să conțină mai mulți pași, printre care realinierea activelor la activitatea de bază, restructurarea debitelor și creditelor, restructurarea resurselor umane, realizarea unei strategii.

Oricum în ultimii patru-cinci ani compania a pierdut un sfert din personal (de la 8,411 angajați la 6.250 de angajați) și degeaba. Datoria totală a crescut de la 632 milioane lei (după tentativa de privatizare) la 871 milioane lei. Concedierile, deci, nu au ajutat.

 

Evoluțiile CFR Marfă

  • 2013, datorii de 632 mil.lei, pierdere 262 mil.lei
  • 2014,  datorii de 716 mil.lei, pierdere 271 mil.lei
  • 2015, datorii de 784 mil.lei, pierdere 159 mil.lei
  • 2016, datorii de 871 mil.lei, pierdere 194 mil.lei

Mai este timp pentru a salva compania?

Probabil că nu, spune fostul ministru. ”Era deja la deadline în mai 2016. Ne-au spus: fără supărare este cel mai bun plan care l-am văzut, dar având în vederea experiența DG Competition cu România nu vom opri. Lăsăm mecanismele preliminare de declanșare ale infrigementului, iar voi continuați ce v-ați propus, mergem în paralel. Când avansați suficient și aplicati ce ne-ați promis, noi stopăm mecanismul, căci altfel riscăm să ne păcăliți”, povestește Costescu. Șansele există încă, prin aplicarea unui plan în cinci măsuri,  însă ”doar dacă cineva s-ar apuca să facă ceva”, spune fostul ministru. El crede că problema este privită cu dezinteres de cei care i-au succedat.

Care au fost cei nouă miniștri

Relu Fenechiu, PNL: A fost cel care a organizat în pripă procedura. A demisionat cu 2-3 înainte de a eșua privatizarea. El nu are ce să își reproșeze. ”Atât cât am analizat eu din exterior ce s-a întamplat după ce am plecat de la minister, ministerul să-a indeplinit toate obligatiile. De când eram ministru, am notificat finanțatorii externi și interni pentru a transfera finanțările către un acționar privat. El acuza o privatizare cu pistolul la tâmplă și spunea că a negociat șapte ore cu GFR, după care a ieșit fumul alb (referire la alegerea Papei).

Ramona Mănescu, PNL: Nici Ramona Mănescu, ministrul în mandatul căreia a eșuat propriu-zis privatizarea, nu a considerat că are ce să își reproșeze. Prima încercare de vânzare a CFR Marfă nu a fost un eşec, însă timpul ar fi fost prea scurt, astfel că pentru noua procedură de privatizare MT nu mai vrea să se grăbească, ci să facă „lucrurile foarte bine, temeinice, corecte“. Ministerul Transporturilor nu ar fi înregistrat „un eşec“, în condiţiile în care s-au depus toate eforturile pentru ca rezultatul să fie unul bun, adăugând: „Poate nu a fost gândit foarte bine de la început timing-ul“.   Ea a mai spus că noua procedurã de privatizare a CFR Marfă a început deja, iar de această dată procesul nu va mai fi făcut sub presiunea timpului. Ea nu găsea nimănui vreo vină. ”Au fost condiţii care nu au putut fi îndeplinite, independent şi de voinţa ministerului şi de voinţa GFR. Deci nu putem vorbi aici de un eşec atâta timp cât ambele părţi au depus chiar toate eforturile şi diligenţele. A fost poate timpul prea scurt, poate nu a fost gândit foarte bine de la început timing-ul, de aceea de data aceasta nu vrem să ne mai grăbim, vrem să facem lucrurile foarte bine, temeinice, corecte, transparete şi în beneficiul statului, a CFR Marfă“, spunea Mănescu, care este în prezent eurodeputat.


Dan Șova, PSD. Ministrul Transporturilor anunța reluaarea procedurii de privatizare însă de un nou Departament. ”Procesul de privatizare a CFR Marfă va fi reluat în acest an (2014 – n.red.), dar va fi realizată prin intermediul noului Departament de Privatizare ce va funcţiona în subordinea Ministerului Economiei”,anunţa el. Mutarea ar fi fost menită să asigure profesionalismul procedurii. ”O unitate specializată de oameni care se pricep la privatizare”, menționa Șova. În Ministerul Transporturilor nu sunt oameni specializaţi în privatizare, adăuga el. Nici acesta nu considera că autorităţile ar putea fi acuzate că nu şi-au făcut treaba. ”Nu ştiu dacă trebuie să răspundă cineva pentru eşecul privatizării CFR Marfă cu Grup Feroviar Român (...) Dacă e să văd un eşec din prisma autorităţilor eu nu-l văd. Autorităţile au făcut ceea ce trebuia făcut”, a punctat Dan Şova.

 

Ioan Rus, PSD. Mare amator de cugetări și comparații care au scandalizat opinia publică, Ioan Rus compara situația CFR Marfă cu cea a unei domnișoare care ar vrea să se mărite. ”E ca la domnişoare; nu e când şi-a propus să se mărite, ci când vrea unul să o ia”, spunea el în vara lui 2015. "CFR Marfă este în acest moment în situaţia de a angaja un consultant juridic, după aia urmează consultantul de tranzacţie şi procesul în sine. CFR Marfă este în acest moment o companie adusă pe profit; nu mai este o companie pe pierdere, ca şi CFR Călători, ca şi CFR Infrastructură. Toate trei sunt în acest moment pe profit. Îi vom reduce şi mai mult costurile şi vom creşte veniturile, astfel încât, până la momentul privatizării, să aibă preţ la vânzare. Nu este importantă viteza cu care vindem ceva ce ne aparţine, ci preţul la care vindem. E ca şi la domnişoare: nu e când şi-a propus să se mărite, ci când vrea unul să o ia de soţie", a explicat Ioan Rus, după negocierile avute cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), la Ministerul de Finanţe.

 

Iulian Matache, PSD: Dacă predecesorii săi schimbau ministerele care se ocupau de privatizarea societății, Matache s-a gândit să schimbe metoda de privatizare. Toate aceste schimbări șți inconsecvențe au făcut desigur rău companiei de stat. "Este o discuţie în care propunem o nouă soluţie de privatizare, respectiv listarea pe bursă, este o soluţie mult mai clară care nu lasă loc la interpretări, este transparentă, şi atunci nu vor mai fi niciun fel de probleme", spunea Matache în vara lui 2015.

În februarie, premierul Victor Ponta a anunţat reluarea procesului de privatizare a companiei CFR Marfă, subiect asupra cărora autorităţile române au convenit cu reprezentanţii FMI şi ai Comisiei Europene.

 

Dan Costescu, tehnocrat. A fost primul ministru tehnocrat de la Transporturi și cel care a avut cele mai multe luări publice de poziție pe această temă. Anterior numirii sale a deținut mai multe funții de conducere în companii și autorități din zona transportului feroviar. 'La CFR Marfă este vital să se continue procesul de privatizare, dar nu cu orice preţ. Nu putem să ne batem joc, să dăm o companie care este acum pe pierdere sau poate putem să facem asta, dar după o analiză. Va trebui să vedem în ce stadiu este compania, să facem o evaluare şi să decidem, împreună cu colegii, cu care dintre metodele propuse - cu investitor strategic, IPO la bursă - vom merge mai departe. Este una dintre priorităţile noastre', spunea Costescu.

Potrivit acestuia, în cazul CFR Marfă s-a constituit deja un grup de lucru care redactează cerinţele pentru restructurare, în acest caz fiind necesar un consultant cu experienţă care să gândească un plan de restructurare. El spunea la acel moment că metoda cea mai bună de privatizare este cea pe bursă, cu un procentaj stabilit de consultant.

"Este prevăzută la sfârşitul acestei perioade şi varianta restructurării. Nu sunt convins că va fi o restructurare cu pachet 100%, cum deja a fost aprobat cu toate fazele şi în CSAT. Cel mai bine ar fi să se facă o privatizare pe bursă, aşa zisul IPO, în care cu un anumit procent - 20%, 30% sau alte cifre care vor fi stabilite şi calculate de consultant - să putem să facem investiţii, să putem creşte această firmă, să-i putem, practic, majora activele", a spus el, pe 16 februarie.

 

Sorin Bușe, a fost al doilea ministru tehnocrat la Transporturi, în 2016. El promitea pentru 2017 o implementare a planului de restructurare a societății dar și o reluare a privatizării în 2018. Sub conducerea sa și in pofida ”restructurării” pierderile CFR Marfă au ajuns la 871,63 milioane lei, în creștere cu aproape 100 de milioane lei de la 784 milioane lei în 2015.

Răzvan Cuc, PSD. A fost un alt ministru pentru care problemele căii ferate au fost pe al doilea plan. Deși a condus ministerul Transporturilor declarațiile sale publice pe tema privatizării CFR Marfă sau restructurării companiei lipsesc.

Felix Stroe, PSD – Numit în urmă cu două luni la cârma Ministerului Transporturilor, Felix Stroe, a evitat până în prezent orice luare de poziție porivind situația critică a societății CFR Marfă. Singura referire a lui la calea ferată a fost: ”CFR era considerată, pe vremuri, a doua armată a țării și aș vrea să îi readuc faima de odinioară"