România are nevoie de 10.000 de roboţi industriali

Ne aflăm la începutul celei de-a patra revoluţii industriale. Chiar dacă atitudinea generală de până acum era să ne temem că roboţii ne vor fura joburile, cele mai noi studii în domeniu arată că, acolo unde s-a produs, automatizarea va stimula apariţia de noi locuri de muncă, şi în acelaşi timp va susţine creşterea salariilor. Asta pentru că angajaţii umani ar putea veni cu pretenţii mai mari.

România vrea să cumpere vehicule militare din Coreea de Sud

Alegerile din SUA, cel mai urmărit eveniment electoral în 2024. „Guvernul a fost conceput ineficient”

Caz șocant în Gorj. Un copil ar fi fost vândut în Germania pentru 8.000 de lei

Trump și Orban vor să facă alianță pentru a salva civilizația occidentală de „forțe sinistre”

Momentul în care strada din Slănic Prahova se surpă

O mașină a luat foc în mers pe șoseaua de centură a Clujului

Alertă în Slănic Prahova din cauza străzii care s-a surpat

Digistoria – cele mai importante evenimente petrecute pe 26 aprilie

Lukașenko le cere ucrainenilor să facă pace cu Putin ca să evite o „apocalipsă nucleară”

Deşi a făcut progrese majore, România este încă destul de departe de o automatizare în adevăratul sens al cuvântului. Ţara noastră ar avea nevoie în următorii ani de peste 10.000 de roboţi integraţi în industrie pentru a rămâne competitivă în regiune.

În prezent avem o densitate destul de scăzută, de 15 roboţi la 10.000 de angajaţi. Cehia este cea mai dezvoltată piaţă din acest punct de vedere, cu aproape 100 de roboţi la 10.000 de muncitori.

România are aproximativ două milioane și jumătate de angajați în industrie, ceea ce înseamnă un stoc de 2.200 de roboți. Prea puțini însă pentru a satisface nevoile pieței. Deficitul acut de forţă de muncă va fi şi el un factor de constrângere al companiilor să treacă la automatizare accelerată.

Nivelul mediu de robotizare al regiunii este de 60 de unităţi la 10 mii de lucrători, însă pentru a se apropia de aceste cifre, producătorii industriali din România au nevoie de investiţii masive în automatizare, astfel încât să fie capabili să se adapteze condiţiilor pieţei.

Evoluţiile din Europa de Est copiază modelul ţărilor dezvoltate, care au rate ale şomajului foarte mici, iar producţia industrială creşte de la an la an.

Studiul Centrului European pentru Cercetare Economică dă exemplul Germaniei, unde la începutul acestui an a fost înregistrată cea mai scăzută rată a șomajului din istorie, dar și cel mai mare număr de roboți - 309 la 10.000 de lucrători industriali. În plus, datorită procesului de automatizare angajările au crescut cu un procent în Germania, iar, potrivit studiilor, tendinţa va continua până în 2021 cu o creştere de aproape 2%. La asta să adaugă faptul că productivitatea muncitorilor a crescut cu aproximativ 15 procente după introducerea soluțiilor de automatizare .

Robotizarea a permis astfel diminuarea șomajului și în același timp creșterea salariilor, în ciuda temerilor legate de această transformare. Chiar și angajatorii români încep să îmbrățișeze noua tendință. Un studiu realizat de ManPower arată că 81% dintre angajatorii români consideră că robotizarea va menține sau chiar va crește dimensiunea forței de muncă și se aliniază astfel la tendința mondială potrivit căreia 86 la sută dintre angajatori prevăd că o să-și sporească numărul de angajați ca rezultat al automatizării.

Robotizarea va schimba astfel piața muncii din România. Cel mai mult vor avea de câștigat angajații din industria IT, iar impactul negativ va fi resimțit de persoanele cu activități de rutină sau repetitive și fără valoare adăugată mare. Tehnologia va permite astfel o noua diviziune a muncii. Acțiunile repetitive pentru roboți, iar cele creative pentru ființele umane.