România va înregistra în acest an o cădere economică de 4-6% şi un deficit bugetar de 8-9%, într-un „scenariu mijlociu”, conform celor mai recente estimări făcute de Consiliul Fiscal, informează Agerpres.
„La Consiliul Fiscal am avut rezerve faţă de 1,9% (estimarea oficială de cădere economică). Preferăm un scenariu mijlociu, cu o cădere între 4% şi 6%, există şi unul mai sever”, a declarat preşedintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu.
„De ce 1,9% declin nu este plauzibil? Fiindcă avem o cădere mare a producţiei. Avem şi o cădere mare a exporturilor. Depindem mult de lanţurile de producţie europene. Am pornit şi cu un handicap mare... Deficit structural al bugetului public foarte mare, înainte de pandemie. Deficit primar (înainte de serviciul datoriei - n. r.) care este cel mai mare în Uniunea Europeană. Şi de aici mari dificultăţi în a finanţa economia...necesarul de finanţare este foarte mare”, a adăugat Dăianu.
Preşedintele Consiliului Fiscal a precizat că România dispune de „un spaţiu de manevră foarte limitat” pentru a atenua efectele crizei economice.
„Avem un spaţiu de manevră foarte limitat pentru a atenua efectele crizei. Şi de aici întrebări legate de care vor fi deficitele în acest an şi respectiv în 2021. La Consiliul Fiscal lucrăm cu o plajă de 8-9% deficit bugetar pentru plaja de cădere economică între 4 şi 6% şi respectiv deficit 9-10,4% pentru o cădere economică de 8 şi 9%, unde este inclusă creşterea punctului de pensie cu 40%”, a spus Dăianu.
În cazul în care creşterea punctului de pensie va fi mai mică, de 10% de exemplu, ar avea loc o reducere nu „nesemnificativă” a deficitului bugetar în acest an, la 7,3 - 8,2%.
Editor web: M.L.
