Cum gândește un bancher austriac: Oamenii blocați în trafic nu produc nimic

Declarațiile austriacului au fost făcute în conetxtul unor discuții purtate cu presa asupra nivelului salariului minim pe economie și a sferei de aplicabilitate a programului Prima Casă.

Potrivit lui Groningen, salariul minim ar trebui crescut doar după creșterea productivității în economie și nu, în mod administrativ, prin măsuri guvernamentale.

”Trebuie să ne concentrăm pe creşterea productivităţii. Când creşti productivitatea, înseamnă că produci mai mult şi atunci nu va fi nicio problemă să plăteşti salarii mai mari. Dar oamenii care sunt blocaţi în trafic nu produc nimic. Cei care pierd o zi să îşi schimbe cartea de identitate sau adresa nu produc nimic”, a spus bancherul.

Dar cum poate fi crescut PIB? Bancherul a identificat și câteva căi de ameliorare a competitivității economiei. ”Aceasta nu se obţine de la sine. Ai nevoie de investiţii, de tehnologie, infrastructură mai bună, forţă de muncă bine pregătită, mai mulţi angajaţi în sectoare productive. În plus, când privim lucrurile din punct de vedere demografic, acestea nu arată prea bine: natalitate scăzută şi grad înalt de emigrare”, spune el.

Statistici îngrijorătoare. În România, salariul minim reprezintă 50% din cel mediu, fapt care plasează ţara la extremele mediilor europene. ”Cred că ar trebui să se analizeze dacă această situaţie este sustenabilă şi nu creează presiune pe celelalte părţi implicate. O altă întrebare la care trebuie să răspundem este care este impactul salariului minim asupra zonelor rurale, a zonelor defavorizate. Vedem că mulţi români pleacă din ţară şi caută de muncă în străinătate. Are salariul minim vreo legătură cu acesta aspect: da sau nu? Ce impact va avea asupra taxării? Sunt multe întrebări care necesită răspunsuri. Acesta este un alt exemplu care arată că, în România, nu reuşim să derulăm un dialog constructiv între organizaţiile patronale, pe de o parte, şi sindicate de cealaltă parte. (...) Din cauza faptului că nu avem un dialog concret între angajatori şi sindicate pin CES, vedem că ambele părţi merg direct la Guvern cu propunerile lor. Nu acesta este modul în care putem rezolva problemele. Nu aşa se lucrează în democraţie”, afirmă el. Tot atât de adevărat este însă și faptul că ponderea cheltuielilor cu salariilor în PIB este printre cele mai mici din UE. Masa salarială din economie are un nivel de 35% din PIB, în condițiile în care în Germania sau SUA atinge 60% din PIB.

Efecte adverse ale salariilor mici. Unii economiști mai spun că România nu poate continua la infinit să își obțină competitivitatea pe piețele internaționale prin salarii mici și costuri reduse cu forța de muncă. Mai mult, salariile mici, în loc de ducă la crearea de locuri de muncă, mai degrabă gonesc forța de muncă din țară. O presiune minimă pe creșterea salariilor obligă mediul de afaceri să găsească alte căi spre a deveni competitiv, în afara salariilor minime, și totodată duce la o creștere a consumului. În măsura în care acest consum este satisfăcut de către agenții economici din România se traduce în creștere economică și în locuri de muncă. Nu în ultimul rând în această ecuație, un rol important revine bancherilor. Ameliorarea creditării, micșorarea dobânzilor percepute întreprinzătorilor ar fi alte ajutoare pentru întreprinzători.