De ce s-a renunțat la ideea șomajului tehnic pentru bugetari? Explicațiile ministrului de finanțe
Șomajul tehnic al bugetarilor nu era o măsură fezabilă, pentru că nu s-ar fi putut aplica unitar tuturor categoriilor de bugetari și oricum nu ar fi fost valabilă decât o lună de zile. Cum mulți dintre bugetari sunt în zilele acestea în linia întâi a luptei cu pandemia, ar fi rămas practic doar 2-3 ministere unde se putea aplica, iar economia la buget ar fi fost de 200 de milioane de lei, a explicat, duminică seara, la Digi24, ministrul finanțelor, Florin Cîțu. El a pledat pentru o reformă administrativă profundă, și nu una „de suprafață”,
O parte dintre angajații bugetari, cei care au lucrat de acasă, nu au mai primit anumite sporuri și în felul acesta s-au făcut deja economii de câteva zeci de milioane de lei, a arătat Florin Cîțu.
În ceea ce privește scăderea veniturilor demnitarilor, în semn de solidaritate cu oamenii care sunt afectați de criză, Florin Cîțu spune că aceștia pot să-și doneze o parte din salarii singuri, voluntar, și nu este nevoie de o legislație specială.
Pe de altă parte, ideea de băga în șomaj tehnic angajații bugetari sau chiar de a face o reformă administrativă acum nu era fezabilă. O reformă administrativă „curată” și consolidată va veni odată cu informatizarea aparatului public, pe care ministrul Cîțu vrea să o înceapă de îndată ce se încheie criza și să o termine în maximum un an și jumătate.
„Vrem, nu vrem, ducem lupta cu această criză cu aparatul administrativ. Este în prima linie. Pe de altă parte, informatizarea aparatului public este o reformă care va avea implicații mult mai importante și pe termen lung decât orice decizie pe termen scurt, cu șomaj tehnic o lună de zile. Informatizarea aparatului public va restructura total administrația publică și întreg aparatul public și veți vedea că va arăta altfel într-un an, un an și jumătate. Și de fapt, asta vrem, vrem să avem un aparat public eficient și mai suplu, nu doar o decizie care să meargă doar o lună de zile, să meargă în șomaj tehnic. Economia ar fi fost de 200 de milioane de lei”, a spus Florin Cîțu.
„Nu puteau să meargă în șomaj tehnic nici în sănătate, nici în apărare, nici în învățământ, rămâneau două-trei ministere. Nu puteai să ai o măsură unitară, era o măsură pentru doar câteva ministere”, a arătat ministrul.
„O reformă curată, care să țină pe termen lung, nu doar una de suprafață”
„În aceleași timp, nu am abandonat ideea de reformă a întregului aparat și vă spun că după ce trece această perioadă de criză, va continua. Avem 16 ministere, reorganizarea se face, eu am terminat reorganizarea ANAF, unde știți că au dispărut 2.500 de posturi, între care 125 de conducere. Urmează Ministerul Finanțelor Publice. Nu abandonăm acest obiectiv de a face un aparat public eficient și suplu, dar importantă e informatizarea. Ea poate face acea reformă curată, care să țină pe termen lung, nu una doar de suprafață”, a punctat Florin Cîțu.
Bugetarii din instituțiile administrației centrale și locale ar fi urmat să se împartă și să lucreze jumătate din lună pentru 75% din salariul de bază. Proiectul a fost pe ordinea de zi a ședinței de Guvern de la începutul lunii aprilie, dar nu a fost adoptat. Atunci, premierul Ludovic Orban declara că toți trebuie să preia din greutatea crizei provocate de epidemia de coronavirus.
În 13 aprilie, ministrul finanțelor, Florin Cîțu, declara, la Digi24, că nu are în lucru un proiect privind o schemă de acordare a șomajului tehnic pentru personalul plătit din banii publici și că personal nu susține o astfel de măsură.
Rugat să comenteze această declarație, premierul Ludovic Orban a spus că ministrul Cîțu nu era la curent cu ideea, pentru că era dedicat în acel moment sută la sută proiectului rectificării bugetare. Săptămâna trecută, șeful executivului a anunțat însă că măsura șomajului tehnic pentru bugetari nu mai e de actualitate, întrucât se apropie finalul stării de urgență.
Editor: Luana Păvălucă
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
