De ce vom avea un an 2018 slab economic

România va avea în 2018 o creștere economică mai mică de 2% din PIB, iar Banca Națională va înăspri politicile monetare, arată o analiză Capital Economics.

Politicile fiscale relaxate din prezent vor crea peste 1-2 ani pericolul unor dezechilibre fiscale majore, împotriva cărora România se va apăra prin înăsprirea politicilor monetare urmate de banca centrală, cred economiștii Capital Economics, potrivit cursdeguvernare.ro.

Economia românească va rămâne și anul viitor performera zonei emergente din Europa, dar previzibila înăsprire a politicii monetare, urmată la scurt timp de o previzibilă înăsprire a politicilor fiscale, ar urma să-i ia ”vântul din pânze” în 2018.

O analiză Capital Economics a perspectivelor economice din Europa anunță pentru România perspectiva unui ritm de creștere economică de sub 2% din PIB pentru anul 2018, în ciuda faptului că nivelul redus al veniturilor reprezintă, în teorie, rate înalte de creștere potențială.

Analiștii britanici consideră însă că această creștere potențială nu se poate materializa din cauza faptului că România deține ”un sector bancar slab, fiind legată comercial și financiar de economii slabe ale Zonei Euro”.

Previziunile Capital Economics arată pentru România anului 2018 un curs euro/leu de 4,70. BNR ar putea fi prima bancă centrală care înăsprește politicile monetare. Analiza capital Economics referitoare la perspectivele economice ale României arată:

• România va rămâne economia regională cu cea mai mare creștere și în 2017. Îngrijorările legate de supra-încălzirea economiei vor declanșa însă, foarte probabil, înăsprirea politicilor monetare, urmată de înăsprirea politicilor fiscale, ceea ce va genera un ritm de creștere în scădere în 2018.

• PIB a crescut cu 4,4% în trimestrul 3 din 2016, raportat la aceeași perioadă din 2015. Chiar dacă procentul este mai slab decât cel înregistrat în trimestrul 2 (6,0% anualizat), România rămâne economia care se dezvoltă cel mai rapid în Europa emergentă. Creșterea ar rămâne una rapidă și în 2017.

Cu o economie a Zonei Euro în previzibilă scădere, este de așteptat o slabă performanță a exporturilor. Nivelul cererii interne rămâne unul ridicat. Există o anumită incertitudine legată de direcția politicilor fiscale generată de apropierea alegerilor generale- așa cum se profilează astăzi se pare că aceste politici fiscale vor fi în continuare relaxate. Plățile suplimentare din sectorul public vor crește cheltuielile guvernamentale cu 0,6% din PIB. Aceasta, împreună cu cea mai mică rată a șomajului înregistrată în ultimii 8 ani, semnifică o creștere robustă a salariilor. Cheltuielile cu consumul ar putea crește cu aproximativ 10% anul viitor.

În orice caz, cererea internă va duce foarte probabil nivelul inflației peste ținta BNR de 2,5% și va avea ca efect adâncirea deficitului de cont curent. Având acest tablou în față, Banca Centrală a României va fi prima din regiune care va înăspri politicile monetare, spun economiștii.

Deficitul bugetar va depăși în 2017 foarte probabil pragul de 3% din PIB, ceea ce va genera o înăsprire a politicilor monetare. În consecință, dacă unanim se așteaptă o creștere economică de aproximativ 3,8% din PIB în 2017, aceasta va atinge sub 2%, mai spun aceștia.