Problemele din lanţurile de aprovizionare duc la creșterea prețurilor peste nivelul estimat de Banca Centrală Europeană, chiar dacă impactul va fi probabil temporar, a declarat Francois Villeroy de Galhau, membru în Consiliul guvernatorilor BCE, trasmite Bloomberg.
„Există dificultăţi legate de aprovizionare care fac ca inflaţia să fie mai ridicată pe termen scurt decât am crezut. Dar continuăm să credem şi să sperăm că aceste dificultăţi din lanţurile de aprovizionare sunt temporare, ţinând cont de experienţa noastră privind precedentele redresări”, a afirmat Villeroy de Galhau, care este şi guvernatorul Băncii Centrale a Franţei.
Deşi economia franceză se confruntă cu dificultăţi, inclusiv în domeniul forţei de muncă, perspectivele pentru acest an se îmbunătăţesc, după un prim semestru solid. Banca Centrală a Franţei ar putea luna viitoare să îmbunătăţească actuala prognoză de creştere a PIB-ului ţării de 5,7%, pentru a reflecta soliditatea redresării, a explicat Villeroy de Galhau, la reuniunea anuală a grupului francez de susţinere a companiilor MEDEF.
Acesta a adăugat că Banca Centrală a Franţei se aşteaptă la un impact limitat asupra economiei al noilor variante şi al creşterii numărului de cazuri de Covid-19, deoarece oamenii de afaceri au învăţat să se adapteze şi există o rată ridicată a vaccinării.
„Dacă Delta şi alte variante vor avea o influenţă asupra economiei europene şi a celei franceze, ea va fi indirectă, faţă de încetinirea din Asia sau chiar din SUA”, a dat asigurări oficialul BCE, potrivit Agerpres.
Acesta i-a asigurat pe oamenii de afaceri prezenţi la conferinţă că "se pot baza că BCE şi politica noastră monetară vor sprijini în continuarea activitatea economică în această fază".
Conform datelor Eurostat, în zona euro rata anuală a inflaţiei a crescut în iulie la 2,2%, de la 1,9% luna precedentă. În iulie 2020, rata anuală a inflaţiei în zona euro era de 0,4%.
Luna trecută, după o procedură de revizuire strategică de 18 luni, Banca Centrală Europeană a anunţat modificarea ţintei sale de inflaţie la 2% pe termen mediu, renunţând la precedenta formulare potrivit căreia BCE miza pe o ţintă de inflaţie "mai mică, dar apropiată de 2%", care a creat impresia că instituţia de la Frankfurt este mai preocupată de o creştere a preţurilor peste ţinta sa decât de una mai mică.
Tensiunile generate de preţurile mari preocupă pieţele financiare care se tem de posibilitatea unei majorări a dobânzilor. Însă atât Banca Centrală Europeană (BCE) cât şi Rezerva Federală a SUA (Fed) Fondul Monetar Internaţional (FMI) apreciază că actuala creştere a inflaţiei este doar un fenomen temporar.
