BNR: 1,6 miliarde euro, costul unui curs sub 4,6 lei?

Data actualizării: Data publicării:
The Eurozone Crisis Deepens As Greece Attempts To Avoid Bankruptcy
Foto: Gulliver/GettyImages

Rezervele BNR au scăzut cu 4,6%, la 33,2 miliarde euro, în septembrie. Este cea mai mare scădere din acest an in condițiile în care în ianuarie rezervele depășeau 34 miliarde euro.

The Eurozone Crisis Deepens As Greece Attempts To Avoid Bankruptcy
Foto: Gulliver/GettyImages

Rezervele valutare ale Băncii Naționale a României (BNR) se situau la nivelul de 33,32 miliarde euro, la 30 septembrie, în scădere cu 4,67%, comparativ cu nivelul de la finalul lunii precedente, potrivit unui comunicat de presă al băncii.

În cursul lunii au avut loc intrări de 965 milioane euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituțiile de credit, alimentarea conturilor Ministerului Finanțelor Publice, alimentarea contului Comisiei Europene și altele.

De asemenea, au fost ieșiri de 2,6 miliarde euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituțiile de credit, plăți de rate și dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută și altele.

Unde au ajuns banii?

Diferența dintre intrările și ieșirile de valută în rezervele BNR este de 1,63 miliarde euro, bani care, spun unii bancheri, ar fi ajutat la menținerea cursului sub pragul de 4,6 lei față de care leul a cochetat în mai multe rânduri în cursul lunii trecute.

Bancherii vorbesc de încercări ale BNR de a ține în frâu excesul de lichiditate pentru a apăra cursul de schimb.

Condițiile de lichiditate din piață s-au strâns în ultima perioadă, ceea ce a dus la creșterea ratelor de dobândă. Principalele surse de stres în piață vin din execuția bugetară debalansată, dividendele speciale plătite de companiile de stat și intervenția Băncii Naționale a României în piața valutară pentru a ține cursul sub 4,6 lei/euro, pentru care a cheltuit din rezervă până la un miliard de euro, estimează analiștii ING Bank.

Banca olandeză vede o acumulare a presiunilor inflaționiste, după ce statul a crescut acciza la carburanți și a anunțat creșteri ale prețului energiei și posibile creșteri ale prețului gazelor naturale. Influența majorărilor a determinat ING să schimbe prognoza de inflație de la 2,3% la 2,6% la finele anului, deși ultimele date publicate, aferente lunii august, au indicat, surprinzător pentru piață, o rată anuală a inflației de 1,2%, față de consensul pieței de 1,5%.

”În piaţă există un exces de lichiditate de 3 miliarde de euro, la care se adaugă încă pe atât în rezervele minime obligatorii, a declarat la începutul lunii iulie guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu. "Bani sunt. Fac un calcul simplu: sunt vreo trei miliarde exces de lichiditate în piaţă, încă cam atâta mai sunt în rezervele minime obligatorii, care au rămas la 8% la lei. Ar trebui să scadă spre 2%”, spunea el.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri