Sari la conținut
News Alert

De ce executările Fiscului rămân pe hârtie

Un număr de 80 de angajați ai ANAF se ocupă de 20.000 de dosare de executare silită.

Direcţia Executări Silite Cazuri Speciale din ANAF are în lucru peste 20.000 de dosare de executare silită, derivate din hotărâri judecătoreşti, pronunţate în materie penală, potrivit directorului acestei direcții, Toni Avram, informează ziare.com.

"Aceste creanţe provenite din săvârşirea de infracţiuni au un caracter cert că şi suma stabilită, dar un caracter incerct că suma ce urmează a fi recuperată. (...) S-a creat impresia că sunt indisponibilizate sume de bani în conturi şi Agenţia Fiscală nu are capacitatea de a le retrage din conturile debitorului şi de a-şi atinge prejudiciul. Nu, departe gândul de aceste aspecte", a explicat Avram care este realitatea, de fapt.

Potrivit acestuia, procurorii pun măsuri asiguratorii instituite asupra unor bunuri în cursul urmăririi penale şi asupra unor sume de bani. "Aceste măsuri asiguratorii nu conduc întotdeauna la recuperarea prejudiciului. Aici avem mai multe aspecte: bunurile sunt ipotecate în favoarea altor creditori, nu am primit niciun raport de evaluare. (...) În hotărâre nu sunt trecute datele de identificare ale debitorului, numai numele şi prenumele. Dacă dai căutare în baza de date din Evidenţa Populaţiei după nume şi prenume, apar 1.000 de persoane. Nu sunt trecute CNP-uri.

Menţionez aceste aspecte simple, că ele conduc la o activitate în plus şi necesită implicare a resurselor umane şi ale timpului", a enumerat Avram, pe scurt, hibele sistemului.

Potrivit acestuia, bunurile nu sunt administrate în cursul urmăririi penale. "Nu sunt păzite imobilele sau realizate activităţi de administrare. Mai mult, societăţile comerciale care sunt responsabile civilmente îşi desfăşoară procedura insolvenţei", a explicat directorul.

Cât s-a recuperat

Oicialul a mai arătat că structura din care face parte a recuperat peste 400 de milioane de lei din valorificări de bunuri: "Numai în 2017 am pus 399 de măsuri asiguratorii dispuse de instanţă".

"Nu o să scape nimeni să nu plătească mai devreme sau mai târziu. Însă gradul de recuperare este strict legat de garanţiile instituite. Referitor la bunuri confiscate, aşa cum bine cunoaşteţi, noi am făcut tot posibilul să intre în fapt în patrimoniul statului", a mai întărit, o dată, Toni Avram.

Potrivit acestuia, în unele clădiri confiscate de instanţă, ANAF a instituit paza, pentru că acestea să nu fie devalizate. Un astfel de caz este cel al fostului sediu Grivco şi al Antenei 3, confiscate în Dosarul Privatizării ICA - Dan Voiculescu.

"Se confiscă milioane fără a exista"

"Referitor la confiscări - confiscările pe bunuri şi pe sume de bani unde ele au intrat în visteria statului prin pronunţarea hotărârii judecătoreşti - astea-s cazurile ideale. Avem confiscări virtuale - se confiscă milioane de lei fără a exista. Aceste milioane de lei, dacă nu sunt garantate prin nişte măsuri asiguratorii, noi trebuie să facem activităţi de investigaţii până la recuperarea integrală.

Aceste sume sunt imprescriptibile. Practic, debitorul urmărit rămâne cu aceasta creanţă tot timpul. Noi îi căutăm. Potrivit legislaţiei, îi trecem într-o stare de insolvabilitate", a mai arăta Avram.

În cazul persoanelor trecute în starea de insolvabilitate, ANAF-ul verifică anual dacă acestea dobândesc noi bunuri sau venituri. "Dacă primim vreo informare/infomatie ca un bun de facto este al lui, dar trecut pe numele altei persoane, noi declanşăm imediat operaţiunile. Investigăm şi noi. Nu am primit până acum nicio informaţie", a explicat Avram.

80 de angajaţi la 20.000 de dosare

Potrivit acestuia, la Direcţia Executări Silite Cazuri Speciale din ANAF lucrează în prezent aproximativ 80 de oameni care trebuie să lucreze cu 20.000 de sentinţe definitive.

Fiscul are acces la mai multe baze de date ale statului, cum ar fi la Cadastru, Înmatriculări, Autoritatea Navală sau face schimb de informaţii cu primăriile locale.

Toni Avram a arătat că Fiscul a emis 27.000 de notificări în dosare penale şi a notificat debitorii să dea o declaraţie cu privire la bunurile şi veniturile urmărite. "N-au răspuns toţi. Am făcut sechestre în mod operativ", a spus acesta.

El a precizat că în activitatea inspectorilor fiscali nu a intervenit nimeni. "Scopul meu este să ajung cu toate persoanele în insolvabilitate", a adăugat Avram.

Oficialul a explicat că, în cazul în care constată că debitorul este insolvabil, iar în timpul judecăţii şi-a înstrăinat bunurile, de exemplu o donaţie către membrii familiei, Codul de Procedura Fiscală îi permite angajarea răspunderii solidare. "Verific că el nu a încasat suma de bani şi donaţia a avut scop declanşarea stării de insolvabilitate, pentru că şi-a înstrăinat bunurile fictiv", a arătat Avram ce instrumente de lucru are la îndemână.