Hotelul Pullman, scos la vânzare. Cum a ajuns compania-mamă World Trade Center să rămână şi fără clădirea emblematică din nordul Capitalei
Hotelul Pullman, clădire emblematică pentru nordul Capitalei, a fost scos la vânzare. Suma vehiculată este de 20 de milioane de euro. De această dată, nu criza este cea care a dus la probleme financiare grave, ci greşelile trecutului. Practic, Sofitelul – aşa cum s-a numit iniţial – a pornit cu stângul. Ca să fie construit, compania mamă World Trade Center a făcut un împrumut, garantat de statul român, pe care a uitat să-l plătească.
Construcţia primului hotel modern de după revoluţie a făcut parte dintr-un proiect mai amplu care a fost dezvoltat în Nordul Capitalei. Acum mai bine de 20 de ani, mai multe companii româneşti şi străine aveau să pună bazele unui complex multifuncţional. Practic, acesta cuprindea Hotelul Sofitel, cum se numea la acea vreme, un cartier de vile cunoscut azi sub denumirea Cartierul Francez şi un complex de agrement - cunoscut ca fiind Clubul Francez, şi asta pentru că principalul acţionar al companiei-mamă era firma franceză Bouygues.
World Trade Center, cea care urma să deţină hotelul Sofitel, a căutat finanţare în Franţa. În 1992, compania a obţinut un credit de 80 de milioane de dolari pentru construcţia complexului hotelier, de la două bănci franceze, pe care l-a garantat statul român.
Hotelul Sofitel, principalul activ al World Trade Center, şi-a început activitatea în 1994. Ciudat este că deşi rata de profitabilitate era foarte bună, de 30-40%, proprietarii hotelului nu au mai rambursat creditul băncilor conform contractului. Aşa că acestea au început să deţină un drept de creanţă asupra World Trade Center, drept preluat ulterior de AVAB, iar mai târziu de AVAS.
În cele din urmă, creanţa a fost tranferată la Fondul Proprietatea dintr-un motiv cel puţin ciudat. În momentul în care datoria se afla la AVAS, mai mulţi investitori s-au interesat de preluarea ei, la o valoare - ce-i drept - mai mică. Printre aceştia s-a numărat şi proprietarul Crowne Plaza, George Copos. Numai că statul român spunea că preluarea datoriilor ar fi putut duce la o preluare ostilă a companiei, aşa că nu a fost prea interesat să predea din mână datoria, pe care a mutat-o spre o societate privată - Fondul Proprietatea. Transferul a ridicat mari semne de întrebare la vremea respectivă.
În prezent, valoarea datoriilor World Trade Center se ridică la 90 de milioane de euro, cei mai mari creditori fiind Fondul Proprietatea, cu 85% din sumă, şi Primăria Capitalei.
Principalii acţionari ai World Trade Center Bucureşti au fost iniţial compania franceză Bouygues, firma elveţiană Debarth şi fostul Bancorex, toate cu participaţii puţin peste 20%. Cu datorii care s-au acumulat de la un an la altul, World Trade Center Bucureşti a pierdut Satul Francez şi Clubul Francez, care au fost cumpărate de Consiliul General al Municipiului cu aproximativ 15 milioane de dolari.
World Trade Center a avut afaceri de 9,3 milioane euro şi a avut pierderi de 3 milioane euro în 2011, potrivit datelor Ministerului de Finanţe. Bilanţul pe 2012 nu a fost făcut public. Hotelul este clasificat la patru stele, are 188 de camere şi 15 apartamente.
Acţionariatul World Trade Center
Bouygues Batiment International: 21,51%
Debarth SA: 20,23%
Fondul Proprietatea: 19,9%
Camera de Comerţ şi Industrie a României: 6,27%
Primăria Bucureşti: 5,15%
Tarom: 2,6%
Financiara SA: 7,91%
Astra SA: 5,78%
TC Carpaţi: SA 3,43%
SIF Muntenia: 2,68%
Business Club
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
