"Imparţial". De cât aur are nevoie BNR?
(Foto - Mediafax)
„S-a născut o cutumă din dezbaterea internaţională, plecând şi de la ideea că aurul e o relicvă istorică - oamenii scormonesc pământul în Africa de Sud la 3000 de metri şi apoi îl pun în beciul băncilor naţionale - şi au început discuţii să se micşoreze rezervele de aur la băncile naţionale. Americanii i-au impins pe alţii să vândă, dar ei nu, nici nemţii. Aceste ţări care i-au împins pe alţii să vândă, şi mulţi au vândut – canadienii mai au trei tone în rezervă – au generat discuţii despre cât aur să fie la o bancă centrală. O bancă centrală are nevoie de o rezervă combinată: valută şi aur. Aşa s-a născut o idee ca să nu fie într-o rezervă internă dintr-o bancă centrală aur mai mult de 10 – 20%. Acum în BNR, în rezerva care înseamnă 100 şi ceva de tone – nu e nici mare, nici mică - procentajul de aur e de 9%. Rezerva de valută are record istoric. Deci, ne rămâne o marjă până la 20%. Peste 10 ani ne aşteptăm la deschideri mari pentru comerţul României, la export mai mult, la import mai mult şi va fi nevoie de o rezervă mai mare. Dacă zicem că aurul trebuie să fie 9 – 20% şi luăm ca atare acest procentaj, deşi, după ce americanii şi-au păstrat rezerva, foarte mulţi au spus că nu e literă de lege, ci o înţelegere. Avem nevoie de rezervă internaţională pentru credibilitatea ţării”, a declarat Adrian Vasilescu.
Acesta a precizat că nu ştie care este producţia de aur a României în prezent şi a precizat că BNR nu mai poate avea un drept de preemţiune pentru aurul de la Roşia Montană, în urma exploatărilor.
„Ideea cu monopolul la BNR era dintr-un decret din 1978, care a rămas în vigoare până în 2000, când guvernatorul pe atunci premier a scos o OUG în care a propus ideea să facem în România o agenţie de evaluare a aurului. Nu ştiu ce s-a întâmplat în Parlament, ce învârteli s-au făcut, că un întreg capitol din OUG din 2000 a dispărut şi a apărut ANPC ca o direcţie care să se ocupe de evalurea aurului, marcare. Noi (BNR – n.r.), între timp, am pierdut posibilitatea de a marca”, a explicat consilierul guverantorului BNR.
El a vorbit şi despre efectul TVA asupra preţului aurului: „Dacă ar începe exploatarea ar însemna că îţi marchezi aurul în ţară şi să fii din nou o putere care contează în producţia de aur”.
„După 1990, o politică a conducerii BNR a fost de a cumpăra treptat aur, şi a cumpărat până în 2000 când s-a făcut o rezervă de 105 tone. Nu s-a mai cumpărat după. În 1999 după introducerea TVA la aur, aurul românesc a devenit mai scump decât cel internaţional, BNR eşti constrâns să cumperi aur de unde e mai ieftin. La noi, preţurile cu TVA de 19%, cu 24%, sunt mai mari decât pe piaţa Londrei. Consiliul de administraţie nu s-a pronunţat în această privinţă, deci nu există o poziţie oficială a BNR în această privinţă. Opinia mea e că atâta vreme cât aurul românesc e mai scump cu 24% decât aurul de pe piaţa Londrei, BNR nu va putea să cumpere aur din ţară. Parlamentul poate renunţa într-o noapte la acest TVA”, a declarat Adrian Vasilescu.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
