Salarii fără criterii clare. România are nevoie de o nouă lege a salarizării în sistemul de stat
Problema este că după noua lege a salarizării unitare ar trebui să fie plătiţi angajaţii de la Fisc, pentru că asta şi-a asumat Guvernul în faţa Fondului Monetar Internaţional. Lipsa ei crerază mari probleme şi în procesul de angajare în administraţia publică locală. Mii de posturi sunt disponibile, dar nimeni nu vrea să lucreze la stat.
Premierul Victor Ponta declara, în vară. că salarizarea în domeniul administraţiei publice este unul dintre obiectivele toamnei parlamentare. Dar proiectul nu este nici acum gata.
Noua lege a salarizării este foarte importantă. În funcţie de ea, angajaţii Fiscului, inclusiv cei ai Direcţiei Anti-Fraudă, ar urma să fie plătiţi. Pentru că legea nu este gata, nu se pot face angajări. Asta deşi organigrama este gata şi 2.800 de posturi au fost deja deblocate în primării şi prefecturi.
Cele mai multe administraţii locale au nevoie de jurişti, ingineri sau urbanişti.
La Târgovişte, de exemplu, ar mai trebui încă o sută de oameni.
„80 ar trebui să fie numai angajaţi ai poliţiei locale, deocare, după cum se ştie, poliţia locală, în orice localitate din România, funcţionează după principiul: un poliţist la 1000 de locuitori”, spune primarul din Târgoviște, Gabriel Boriga.
Alte autorităţi locale nici nu ştiu că s-a dat drumul la angajări.
„S-au mai făcut restructurări, sunt compartimente deficitare la capitolul ăsta,dar cum ştiţi şi dumneavoastră, nu putem face angajări pentru moment”, spune viceprimarul din Titu, Vlad Oprea.
Salariile nu sunt însă atractive. Un consilier debutant câştigă între 800 şi 1.000 de lei. Discrepanţele sunt uriaşe - diferenţa între salariul cel mai mic şi cel mai mare poate fi de până la 35 de ori.
Premierul Victor Ponta propunea în vară stabilirea unui salariu minim şi maxim în administraţie, astfel încât raportul să fie de 1 la 7. Asta ar însemna un salariu minim de 1.000 de lei şi unul maxim de 7.000 de lei.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
