Banca Mondială a aflat din presă de ruperea înțelegerii pentru autostrada Ploiești Brașov

Banca Mondială (BM) nu a primit nicio comunicare oficială de la Guvern despre anularea proiectului de pregătire pentru autostrada Ploieşti-Braşov.

"Dacă citiţi documentul nostru de strategie o să vedeţi că investiţia în autostrada Ploieşti - Braşov face parte din strategia noastră, pentru că am primit o solicitare de la Guvern în octombrie sau noiembrie anul trecut să pregătim această operaţiune. Am înţeles acum din mass media, încă nu am primit nicio comunicare oficială de la Guvern despre anularea acestei operaţiuni. Am înţeles din presă că Guvernul nu mai vrea să continue proiectul cu Banca Mondială, ci că ar dori să îl pregătească singur. Vreau să spun că, în primul rând, sunt dezamăgită pentru că am investit foarte mult în pregătirea acestei operaţiuni şi credem că avem un plan foarte bun. Însă ce vreau să subliniez aici este faptul că proiectul Băncii Mondiale intenţiona să pregătească investiţia nu neapărat să o finanţeze. Nu am avut o discuţie în ultimele zile. Am văzut ştirile în presă când eram la Washington. Doar ce m-am întors ieri. Încă nu am avut o discuţie cu Guvernul, însă normal, e decizia Guvernului dacă merge mai departe cu proiectul sau nu", a spus vineri Tatiana Proskuryakova, director de țară BM, ntr-o conferinţă organizată de instituţie, potrivit Agerpres.ro.

Aceasta a menţionat că în România există un decalaj mare în ceea ce priveşte infrastructura, iar starea foarte proastă a infrastructurii se datorează şi faptului că proiectele nu sunt pregătite în mod corespunzător. De fapt, acesta este şi motivul pentru care absorbţia fondurilor europene a fost foarte slabă în această perioadă de programare, susţine şeful BM pentru România şi Ungaria.

"Ce am încercat noi să facem prin această operaţiune pe care am dezvoltat-o împreună cu Guvernul a fost să pregătim proiectul şi cumva să creăm un model după care România să îşi pregătească şi să finanţeze această investiţie şi alte investiţii similare. Am înţeles că acum Guvernul vrea să facă lucrurile independent. Nicio problemă pentru noi. Important este însă ca totul să fie bine pregătit", a explicat Tatiana Proskuryakova.

De asemenea, oficialul BM a subliniat că în prezent se discută despre folosirea unui studiu de fezabilitate din anul 2005 pentru un parteneriat public-privat (PPP) şi în aceste condiţii are dubii serioase că acest lucru va funcţiona, "pentru că 10 ani este o perioadă foarte lungă".

"Studiul trebuie să fie actualizat. Pe parte de finanţare, PPP poate fi o structură bună, însă având în vedere disponibilitatea fondurilor europene planul nostru era să pregătim proiectul împreună şi apoi să-l propunem pentru a fi finanţat din fonduri structurale, care cred că ar fi fost cea mai bună alegere pentru România. Dar, desigur, având în vedere dimensiunile infrastructurii şi România trebuie să atragă investiţii private", a mai spus Tatiana Proskuryakova.