Valoarea propunerilor Bulgariei pentru planul Juncker, de șapte ori mai mare decât cea a celor românești

Foto: Bruegel.org

Planul președintelui Comisiei Europene, Jean Claude Juncker de a impulsiona investițiile în UE cu 315 miliarde euro și de a crea două milioane de locuri de muncă pe baza unei scheme cuprinzând garanții ale Comisiei Europene, împrumuturi bancare ale BEI și resurse private ale bancherilor, are șanse maxime de a se împlini în țările membre vechi ale UE, dar probabilitate minimă de a reuși în România.

Portalul proiectelor candidate la finanțare inaugurat la începutul acestui an de către Comisia Europeană abundă de proiecte depuse de vechile state membre, multe aprobate deja de către Banca Europeană de Investiții. Portalul are menirea de a face ca cererea de proiecte, care își caută finanțarea privată, să întâlnească cu oferta de finanțare, explică oficiali ai Ministerului de Finanțe, sub protecția anonimatului. Prea puține proiecte sunt depuse de România și nu există nici un proiect aprobat al țării noastre.

Statele membri vechi, principalii câștigători

La capitolul infrastructură și inovare, principală direcție a programului Juncker, cealaltă direcție fiind dedicată IMM-urilor, marii câștigători, până la acest punct, sunt vechi statele membre. O bună parte din cele peste 70 de proiecte majore, în valoare de peste 10 milioane de euro fiecare, ce vor fi finanțate prin planul Juncker și care au fost aprobate de către BEI, aparțin membrilor vechi ai UE.

Franța are 13 proiecte aprobate, Germania patru proiecte, Italia zece, Spania șapte, Marea Britanie opt, însă fiecare dintre aceste țări are și alte proiecte aprobate, comune cu țări vecine. Europa de Est este prea puțin prezentă, iar România deloc. Pe lista proiectelor aprobate mai găsim un proiect croat, două din Lituania, unul din Polonia, altul din Slovacia și niciunul din Bulgaria, România, Ungaria, etc.

Oficialii de la Finanțe oferă consolări. ”În aceste proiecte vechile state membre au partea leului pentru că au alte experiență și vin cu alte experiențe din partea sectorului privat. Există un singur proiect în Croația, unul în Slovacia, unul în Polonia și au fost două aprobate în Lituania. Din 74 acestea nu sunt nici zece. Nu e România singura țară. Nu e bine să te compari cu cei care sunt mai rău ca tine, dar aici nu vorbim de mai rău sau mai bine, ci vorbim de capacități considerate mai riscante (de finanțare – n.red.) decât standardul BEI”, spun oficialii Ministerului de Finanțe.

În plus, ”este mult mai greu de pregătit proiecte de infrastructură, sunt proiecte mari ce nu se pot pregăti in două luni”, spun ei.

România pare însă a fi într-o poziție chiar mai dificilă decât Bulgaria din punct de vedere al accesării fondurilor din planul Juncker. Aceasta deoarece țara vecină are mai multe proiecte depuse spre analiză pe portalul de investiții, iar acestea sunt mai valoroase și diversificate decât cele ale României. Trei din cele cinci proiecte românești depuse pe portalul de proiecte aparțin Electrocentrale București, companie la care Corpul de control al premierului Dacian Cioloș a găsit nereguli și care înregistrează pierderi din exploatare. Celelalte două proiecte depuse sunt minore, cu o valoare însumată de doar 34 milioane de euro și aparțin la două firme private din județul Constanța.

Valoarea proiectelor bulgărești, inclusiv a celor derulate în colaborare cu țări vecine, este cifrată la 3,18 miliarde euro, iar ariile acoperite sunt mai largi. Găsim pe listă un terminal multimodal (transporturi combinate) în portul Varna în valoare de 432 milioane de euro, realizarea drumului expres Botevgrad - Vidin cu o valoare de peste 400 de milioane euro, proiectul Eastring în valoare de peste două miliarde de euro. Acesta presupune construirea unei conducte de alimentare cu gaze naturale, comună cu Slovacia și Ungaria. Pe listă mai figurează și o rețea de aerodromuri cu destinație turistică situate pe mare, realizată în cooperare cu Grecia. Bulgarii au și două proiecte care presupun realizarea sau modernizarea unor rețele de înaltă tensiune între zona de litoral și centrul țării lor. Țara care însă pare a fi cea mai dornică de a recupera decalajul față de vechile state membre este însă Grecia. Aceasta are depuse nu mai puțin de 40 de proiecte din domeniile transporturi multimodale, transporturi inteligente, mobilitate umană, comunicații și energii regenerabile.

Cum se explică eșecul

”În aceste proiecte vechile state membre au partea leului pentru că au altă experință și vin cu alte experiențe din partea sectorului privat. Există un singur proiect (aprobat – n.red.) în Croația, unul în Slovacia, unul în Polonia și au fost două aprobate în Lituania. Adică din 74, acestea nu sunt nici zece”, spun oficialii români.

Totul nu este însă pierdut. Aceasta deoarece proiectele pot fi prezentate spre finanțare pe portal până la finele lui 2017, perioadă care ar putea fi prelungită. Oficialii Ministerului de Finanțe spun însă că, mai mult decât a prezenta oportunitatea mediului privat, companiilor, camerelor de comerț nu au ce face pentru că statul nu poate scrie proiectele. ”Au fost evenimente de disemniare a informației cu ajutorul asociației exportatorilor, Ministerul Economiei, am trimis în teritoriu Camerelor de comerț, mediului de afaceri, mediului bancar. Am trimis detalii legate de planuri. Pregătirea proiectului de investiții însă durează, rolul nostru este de informare, căci niciun minister nu poate pregăti proiectele in locul beneficiarilor privați”, spun oficialii.

Mai bine stăm la componenta dedicată IMM. Aici două bănci românești au convenit angajarea unor garanții cifrate la cinci milioane de euro care se așteaptă să multiplice ajutorul acordat unui număr de 466 de IMM și startup-uri la 70 de milioane de euro.

Planul Juncker pare a fi pășit încă de la început, de acum doi ani, cu stângul. La acel moment România a trimis la grămadă nu mai puțin de 200 de proiecte în valoare de 62,5 miliarde euro Comisiei Europene. Multe proiecte nu aveau nimic în comun cu una din cererile de bază ale CE, adică bancabilitatea proiectelor. „Dacă aveţi un pod într-o zonă industrială, iar pe acesta se va putea pune o taxă de un euro, proiectul va putea fi finanţat din planul Juncker. Dacă nu, nu înseamnă că nu aveţi nevoie de pod, ci că acesta va fi făcut din fonduri structurale“, explica atunci presei principiile planului Juncker un oficial al Comisiei Europene.

Acum oficialii români afirmă că au trimis proiectele nebancabile Comisiei Europene căci, la acel moment, lipsea regulamentul de accesare a fondurilor. Acesta a fost adoptat de abia în vara anului trecut. Proiectele au fost trimise căci CE dorea să arate că există o masă critică de proiecte care ar putea fi finanțate prin plan, spun oficiali de la Finanțe.